În urma sesiunii de formare de la Predeal, eveniment care a fost ca o initiere în lumea activismului și administrației pentru noi, am stabilit cu totii că vom încerca din răsputeri să luptăm împotriva problemelor din sistemul de învățământ. Ajunși acasă, plini de entuziasm, dar, totodată, și deplin responsabilizați, ne-am deschis laptopurile și am început munca.
În județul Cluj, în luna martie, am înaintat către toate unitățile administrativ-teritoriale 81 de solicitări care vizau informații de interes public cu privire la finanțarea educației din bugetele locale. În urma unui lung proces de comunicare, în bună măsură deficitar, am reușit totuși să obținem răspunsuri de la 74 de primării din totalul de 81 de UAT-uri ale județului Cluj. Am rămas astfel cu 7 promisiuni de răspuns din partea următoarelor primării: Tureni, Sic, Măguri-Răcătău, Cornești, Ciurila, Călățele și Beliș. Primării care au intrat pe lista neagră a transparenței.
Încă rețin și acum cum sunatul primăriilor devenise o rutină, adică acel apel repetat în care eram certați mereu și batjocoriți devenise echivalent cu rutina unei cafele de dimineață. Acesta a fost doar începutul unui lung proces ce viza în esență schimbarea abordărilor în actualul sistem de învățământ. O etapă complicată, în care ne-am confruntat cu indiferența primăriilor si ca urmare cu multele dezamăgiri și decepții iscate pe parcurs.
În urmatoarele 7 luni am continuat să analizăm datele colectate cu privire la modul în care autoritățile locale finanțează si guvernează școlile din județul Cluj, iar, la final, am realizat raportul alternativ privind starea educației în județ. Iată câteva dintre cele mai alarmante date: doar șase dintre primăriile din județ acordă toate tipurile de burse pentru elevi (merit, sociale, studiu, performanță), adică doar 8% dintre primăriile județului Cluj. Acestea sunt: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla și Huedin. Un număr de alte 21 de primării acordă parțial burse de merit, de studiu sau sociale, fiind și cazuri în care se asigură doar burse sociale.
Câteva exemple de primării care trivializează importanța acordării burselor sunt: Primăria Mociu alocă drept bursă 40 de lei/luna, Primăria Fizeșu Gherlii 25 de lei/lună, iar, mai grav, Primăria Cuzdrioara alocă doar 10 lei pe luna drept bursă socială, nici măcar echivalentul unei mese calde. Domeniul burselor nu este singurul afectat de corupție si indolență, ci și cel al bunurilor si serviciilor. De exemplu, primăriile comunelor Panticeu, Frata și Sânpaul nu au alocat deloc fonduri în anii 2019 și 2020 pentru bunurile și serviciile necesare școlilor din comună.
Această imagine de ansamblu relevă faptul că problema educației din România este una foarte serioasă, iar cu toate că județul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din țară, nici aici condițiile pentru desfășurarea procesului educațional nu sunt cele mai optime. Dacă dorim schimbarea, trebuie să luptăm pentru ea, astfel e nevoie să ne apropiem de instituțiile publice, să înțelegem mai de aproape ce se intamplă în aceste comunități și să găsim împreună soluții prin care accesul la educație să fie cu adevărat un drept universal și garantat al omului.
Pentru a forma profesioniști în câmpul muncii și în final pentru a consolida o societate cu cetățeni rezilienți, educați, care știu să se comporte adecvat trebuie să ne asigurăm că fiecare cetățean român are acces la o educație potrivită. Cu toate că finanțarea educației e o investiție pasivă, ai cărei rezultate nu pot fi măsurate sau evaluate pe termen scurt, merită sa fim mult mai atenți la acest sistem care stă la baza multor probleme cu care ne confruntăm actualmente la nivelul societății noastre și să luptăm pentru reforma educațională.
Credem cu adevărat în acest scop și am început deja demersurile pentru a crea un mediu mai bun pentru elevi. Acum o lună, alături de colegul meu Tobias, am făcut o vizită inspectorului școlar județean și i-am relatat date cu privire la situația actuală așa cum rezultă ea din raportul nostru. I-am cerut totodată sprijinul, mai ales în relația stabilită de noi cu conducerile școlilor, care nu de puține ori privesc cu detașare problemele existente. De asemenea, am avut o întrevedere și cu prefectul, un alt factor de decizie de la nivel judetean, încercând să îl convingem să susțină în fața primăriilor necesitatea ca acestea să acorde mai multă atenție guvernării si finanțării școlilor.
Noi, echipa ”Școli Curate”, ne bazăm și pe voi, cei care ați citit raportul nostru, și vă invităm să vă alăturați efortului comun de a moderniza sistemul de învățământ din România, unul dintre pilonii importanți de dezvoltare a acestei țări.
Raportul alternativ privind starea educației din județul Cluj este disponibil aici și conține constatările echipei locale Școli curate cu privire la modul în care învățământul clujean este tratat de către autoritățile locale. Găsiți aici informații despre acordarea burselor școlare, finanțarea investițiilor în școli și banii alocați pentru cheltuielile cu bunuri și servicii ale unităților de învățământ.
Mihnea-Toma Morar este ambasador Școli curate în județul Cluj și activează în același timp în cadrul consiliului elevilor din liceul său, Colegiul National „Gheorghe Sincai” din Cluj-Napoca, simțind nevoia să își exprime opinia și să promoveze drepturile și interesele elevilor în contextul unui proces educativ, susține el, aflat mereu în schimbare.
