Articol realizat de Roberta Croitoru, voluntară în cadrul GIL Bacău.
Mă bucur extrem de mult că am ocazia să scriu un articol despre acest subiect, având în vedere că este unul unde chiar am ce spune. Sunt elevă la un liceu din Bacău, dar pentru a păstra o notă cât mai anonimă nu îl voi numi, deși nici nu cred ca este nevoie, pentru că aceste probleme se întâlnesc în majoritatea școlilor. Așa că, pentru a atrage cât mai multă atenție esenței acestui articol nu voi lungi introducerea mai mult decât este nevoie.
Una din multele probleme este igiena generală în școli, și anume că este făcută într-un mod superficial, atât în bai, cât și în clase, unde nici nu se dă cu mătura cum trebuie, deci ce să mai zic de dat cu mopul? De asemenea, în toalete nu avem hârtie igienică, servețele sau săpun, în cel mai bun caz avem în primele doua zile ale săptămânii … Și că tot veni vorba de dotarea școlilor cu materiale, elevii sunt cei care se asigură să existe markere, bureți pentru tablă, etc. în clasă.
Un alt subiect de discuție ar fi profesorii, așa că hai să începem cu necalificarea și comportamentul unora dintre ei. Am profesori care pe lângă faptul că afișează o atitudine extrem de neplăcută față de elevi, mai și creează o atmosferă oribilă în clasă. Aș spune despre mine ca sunt o elevă silitoare, și chiar îmi place să învăț, dar în condițiile în care trebuie să văd asemenea oameni în fiecare zi nu îmi este foarte ușor să zic că îmi și place să vin la școală.
Vreau să subliniez faptul că am întâlnit și profesori pe care îi ador și care chiar mă motivează să mă întrec pe mine însămi, acest tip de profesori ar trebui să fie promovați, cei care încearcă să se adapteze pe nevoile elevilor, încearca să îi înțeleagă și să găsească metode de a ajuta toți elevii să înțeleagă, nu pe cei care fac elevii să fie terifiați la gândul că au școală a doua zi, sub pretextul că sunt „stricți” și că formează elevii pentru viața de adult.
Cunosc și am auzit nenumărate cazuri în care profesorii sunt neglijenți cu modul de predare și tehnica de a face elevii să înțeleagă materia. Vă propun să facem un exercițiu de imaginație: ești la oră în noul an școlar cu un cadru didactic care se așteaptă ca elevii să înțeleagă totul din prima, fără a explica mai în detaliu, și folosind un limbaj complicat pe care posibil nici profesorul nu îl înțelege. Profesorul începe să țipe la un elev mai neserios și să facă niște analogii grave, așa că elevul, încercând să se apere, îi „răspunde” profesorului. Cadrul didactic se enervează și spune că va da test din toată materia din anul precedent, fără să fi făcut o recapitulare și râzând, zicând „lăsa că vă învăț eu minte”.
Așa că restul orei încerci să fii atent și să înțelegi cât mai mult pentru test, dar la un exercițiu te blochezi, așa că evident întrebi profesorul dacă te poate ajuta, la care acesta răspunde „nu, descurcă-te”, rămâi șocat câteva secunde și te gândești „dacă mă descurcam crezi că îți ceream ajutorul?”, dar după îți amintești că acest profesor nici nu rezolva exercițiile corect, deci probabil nici nu știa să îl facă. Peste 5 minute, un alt elev cere ajutorul profesorului iar acesta se duce imediat, ceea ce ne aduce la cea de-a doua problemă, tratamentul preferențial și discriminarea.
Dacă ai note mai bune, sau dacă părinții tăi sunt niște persoane importante, ai șanse mai mari să fii plăcut și să se treacă cu vederea ce faci. În schimb, dacă ești mai retras, sărac, arăți diferit, ai un handicap, ai o credința diferită sau opinii nonconformiste este foarte probabil să fii marginalizat de către colegi și adesea chiar și de profesori. Asta este clar o problemă gravă, deoarece poate afecta copilul atunci când ajunge la maturitate, felul în care gândește și relațiile din viața de adult, deci este vital ca profesorii să înțeleagă și să știe cum să ajute elevul într-o situație de acest fel.
De asemenea, sunt o mulțime de profesori care abuzează de autoritatea titlului lor, până la un punct în care elevii sunt sătui de teroarea impusă de acesta și vor să schimbe situația, dar este aproape imposibil să o faci. De ce? Pentru că nimeni nu te ia în serios, chiar dacă toți elevii din clasă fac petiție cu semnături și aduc dovezi în legătură cu problemele aduse de profesor, cel mai probabil vor fi ignorați. Diriginții o să zică că ar trebui să mai lăsăm de la noi sau să vorbim cu profesorul-problemă și să explicăm situația. De parcă acesta chiar va sta să ne asculte cum ne plângem de el și va zice „Vai, chiar îmi pare rău de felul cum m-am comportat, promit că de acum voi fi mult mai îngăduitor”. Dacă te duci la director va spune că nu se poate face nimic, și că nu au cum să dea afara un profesor doar pentru că elevii sunt „sensibili” la modul de predare. Nu mi se pare normal să acceptăm acest comportament de la profesori și să îi respectăm doar pentru simplul fapt că sunt profesori. Faptul că ești într-o poziție mai înaltă nu îți dă dreptul să subminezi oamenii inferiori ție.
O altă problemă este sistemul de notare. Profesorii pun note de cele mai multe ori „pe ochi frumoși”, chiar dacă te asculta și știi lecția la perfecție, tot o să găsească ceva ce îți va scădea din nota, și dacă îi întrebi ce ai făcut greșit, nu vor ști ce să-ți spună, pentru că nu exista o modalitate clară pe baza căreia se acordă notele.
Cu toate acestea, nu pot da vina în totalitate pe personalul scolilor, trebuie să ținem cont și de faptul că unii elevi pur și simplu nu sunt interesați de învățătură, nu le place să stea cu orele într-o banca, oricât de mult ar încerca cineva să îi convingă, nu vor. Dar exista și cei care vin și doar stau, sunt pasivi la ore, și înțeleg de ce unii profesori ar fi frustrați, adică și eu m-aș simți prost dacă aș veni la o clasa să predau, să încerc să fac lecția cât mai interesantă și să văd că jumătate de clasa stă cu capul pe banca și se uită pe telefon. Trebuie să recunoaștem și că elevii reprezintă un factor important în influențarea comportamentului dascălilor.
Așa că, prin acest articol am vrut să trag un semnal de alarmă asupra problemelor principale din școli, cu gândul că se vor produce niște schimbări obligatorii (care trebuiau aduse de mult), atât din partea profesorilor, a școlii cât și a elevilor. Educația, mersul la școală și învățatul este o colaborare a ambelor părți, toți ne confruntăm cu dificultăți în viața personală, și trebuie să ne înțelegem unii pe alții.

Proiectul este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
