Articol realizat de Florentin Bold, voluntar în cadrul echipei din Giurgiu.
În data de 4 ianuarie 2023, Parlamentul României a promulgat Legea pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, un moment de maximă importanță pentru comunitatea sportivă și educațională. Legea prevede accesul gratuit al tuturor copiilor și tinerilor la spațiile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public și sunt administrate de consiliile locale, precum și tinerilor cu vârsta peste 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional.
Acestă inițiativă legislativă a fost subiectul discuțiilor în Parlamentul României de-a lungul anilor, însă abia în 2023 a primit lumina verde prin promulgare. Cu toate că pare o schimbare necesară și binevenită, aspectele care au dus la întârzierea adoptării acestui proiect de lege ar trebui să fie luate în considerare pentru a înțelege de ce accesul liber în spațiile sportive nu a fost permis mai devreme.
O explicație importantă poate fi găsită în istorie și sociologie. În alte țări europene, cum ar fi Danemarca sau Olanda, există o încredere puternică în cetățeni și se consideră că aceștia vor utiliza cu responsabilitate și civism spațiile publice, inclusiv parcurile și terenurile de sport. De asemenea, aceste țări beneficiază de pază și protecție adecvată, iar curățenia parcurilor este o prioritate. În plus, în situații de urgență, serviciile de asistență medicală și poliția sunt prompte în intervenție.
În cazul României, însă, situația este un pic diferită. Unii factori cheie au împiedicat accesul gratuit la bazele sportive de stat. De multe ori, unitățile de învățământ din România, în special cele din comunitățile sărace, nu au resursele financiare necesare pentru a angaja paznici sau servicii de pază privată. Acest lucru a dus la închiderea porților curților școlilor pentru a preveni situațiile de risc și neplăceri.
Cu toate acestea, în județul Giurgiu exista în trecut această practică de a face sport în curtea școlii, chiar și după terminarea orelor de curs. Din experința proprie, aceste activități creau comunități cu elevi din diferite școli și care aveau pasiuni și activități sportive comune. Însă, în consecință, s-a preferat menținerea unui regulament stricat, care a condus la o închidere a curților școlilor și terenurilor de sport.
De asemenea, din punct de vedere juridic, există întrebări legate de responsabilitate și răspundere în cazul unor evenimente nedorite care pot surveni pe terenurile de sport deschise publicului. Spre exemplu, cum sunt tratate conflictele sau accidentele grave?. Cine poartă răspunderea și cine suportă daunele în cazul unor incidente nefericite?.
În plus, lipsa clarității în textul legii a creat incertitudine și interpretări diferite în rândul administrațiilor școlare și locale. Deși până în mai 2023, unitățile de învățământ trebuiau să puna spatiile si terenurile de sport la dispozitia comunitatilor locale, lipsa unui cadru bine definit cu privire la implementarea acestei legi a generat reticență din partea multor unități de învățământ de a permite accesul gratuit la terenurile de sport.
Spre exemplu, din cercetările din teren în ziua de astăzi există școli în Giurgiu care au început acest proces, iar din declarațiile elevilor reiese faptul că aceștia se bucură de timpul petrecut împreună. Citește și despre “Educație prin Sport: Cum Accesul Gratuit la Spațiile de Sport din Școli Transformă Viitorul Tinerilor din Giurgiu”.
Astfel, înțelegerea motivațiilor și dificultăților cu care s-au confruntat autoritățile în implementarea acestei legi este esențială pentru a asigura o aplicare coerentă și responsabilă. Este important să existe sprijin financiar și resurse adecvate pentru a securiza și monitoriza spațiile sportive deschise publicului, astfel încât accesul gratuit să poată fi o realitate în toate școlile din țară.
Printr-un efort colaborativ și clarificări legislative pot fi depășite aceste provocări și poate fi promovată în mod eficient educația fizică și sportul în rândul tinerilor din România.
Proiectul este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.