Articol realizat de Alexandru Mihalache, voluntar în cadrul GIL Sector 1. 

Gestionarea defectuoasă a deșeurilor este o problemă deja cunoscută în țara noastră. În ciuda exemplelor  din Occident, dar și a nenumăratelor sancțiuni oferite de U.E., pentru rata mică a reciclării, România nu a reușit să adopte soluții concrete care să aibă rezultate eficiente. Dar haideți să vedem împreună unde greșesc autoritățile sau ce ar trebui să facă în plus în privința acestui aspect.

Cum spuneam și mai sus, problema este una deosebit de serioasă, la nivel european, în anul 2018 România ocupa penultimul loc din Uniune la capitolul reciclare, cu o rata de 11,1%,  în timp ce media europeană este situata la valoarea de 47,2%, potrivit Ziarul Financiar.

În ultimii ani, s-au realizat progrese și au fost adoptate măsuri care să diminueze problema, dar în continuare țara noastră are mult de recuperat. 

Cauzele care au dus la aceasta situație sunt diverse, pe de-o parte putem vorbi despre lipsa educației ecologice din școlile românești, iar pe de altă parte autoritățile statului nu au reușit să pună la punct un sistem complet de gestionare și colectare a deșeurilor, astfel că, populația întâmpină dificultăți în acest sens. 

În ceea ce privește Bucureștiul, dar și alte orașe dezvoltate ale țării, lucrurile stau mai bine, dar sunt pe departe de a fi la un nivel european. O să îi luăm drept exemplu pe tineri, care prin prisma vârstei și unei minime informări conștientizează importanta reciclării, aceștia se confruntă atât cu o lipsă exactă de informații despre subiect, cât și cu numărul limitat de centre specializate în colectarea selectiva, acestea ori nu exista, situație care se întâmplă frecvent în multe dintre localitățile țării, ori nu sunt accesibile populației, nefiind situate în vecinătatea locuinței. Problema centrelor duce la cumularea deșeurilor destinate reciclării în casele oamenilor, iar din lipsa spațiului din locuințe pentru diverse sticle, cutii, materiale plastice se creează un disconfort semnificativ.

De altfel, dacă vorbim despre campusurile universitare, situația este și mai rea, căminele studențești nefiind prevăzute cu spații speciale pentru colectarea selectivă. 

Totuși, în ciuda problemelor mari cu care România se confrunta când vorbim despre reciclare, în ultimii ani s-au realizat mici pași spre dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor, spre exemplu, marii retăieri și-au îndreaptă atenția spre amenajarea în zonele adiacente complexelor acestora a numeroase centre unde oamenii pot scăpa de deșeuri intr-un mod prietenos cu mediul.

 De asemenea, autoritățile au decis ca în perioada următoare să introducă o garanție de 50 de Bani pentru peturi, care se va adaugă prețului produsului și care va fi rambursata clientului în momentul în care acesta va recicla ambalajul. 

Așadar, România începe ușor sa acorde un interes colectării selective, dar în continuare situația este grava, neluând măsuri concrete, România, pe lângă sancțiunile oferite de U.E. contribuie negativ la problema globală a reciclării,  iar fiecare zi în care nu se iau masuri va avea efecte tragice asupra mediului nostru înconjurător si implicit asupra populației, atât a țării cât și globala