Articol realizat de Iuliana Paunescu, voluntar în cadrul GIL Deva. 

Un fenomen răspândit în școlile din România, care a luat amploare în ultimii ani și care lasă răni adânci, comportamentul de tip bullying are efecte negative pe termen lung. Îngrijorător este faptul că,  potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), România este pe locul 3 în Europa în ceea ce privește acest fenomen complex. 

La o primă întrebare într-o sală de clasă, poți afla cu uimire că cel pțin 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor de către alți colegi sau de copii din școală, 3 din 10 copii sunt excluși dintr-un grup pe diverse motive, dintre cele mai banale,  sunt amenințați cu lovirea sau bătaia de către alți colegi iar ce este și mai îngrijorător, 75% dintre elevii unei clase au fost martorii unei situații de bullying la școală sau în afara școlii, pe care fie au ignorat-o, fie le-a fost teamă să o raporteze unui adult. De cele mai multe ori, aceste comportamente sunt mascate bine și ascunse de ochii și urechile adulților, ele continuă pe perioade nelimitate de timp, și ce este mai grav, în lipsa unor măsuri specifice de intervenție, absolut necesare, au consecințe pentru toate părțile, chiar și a celor care nu par a fi implicați, ci doar martori pasivi.

În școlile din România, formele des întâlnite de bullying se identifică cu violenţa psihologică, violenţa fizică, violența cibernetică sau cyberbullyingul. Efectele negative ale acestui fenomen sunt diverse, de la banala izolare socială,  până la răni produse la nivel fizic, somatizări diverse, un nivel de stres ridicat; anxietate; depresie, un sistem imunitar scăzut, apariția unui sentiment de rușine, tulburări ale somnului; modificări ale obiceiurilor alimentare, scăderea stimei de sine, și nu în ultimul rând, performanțe școlare reduse din cauza scăderii capacității de concentrare. Indirect, și părinții elevilor victime pot experimenta un sentiment de eșec cu privire la creșterea și îngrijirea propriului copil, ajungând să se simtă copleșiți de această situație.

Bineînțeles, atunci când se identifică, actele de bullying în mediul școlar atrag răspunderea civilă delictuală a elevilor care se fac vinovați sau a reprezentanților legali( părinți, tutori, cadre didactice), mai ales în situațiile când sunt cauzate prejudicii materiale sau morale victimelor.

Legea Educației Naționale apărută în Monitorul oficial din 5 iulie 2023, a fost completată cu o secțiune care prevede definirea și prevenirea bullying-ului, asistența psihologică, precum și formarea și informarea cadrelor didactice cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament. De asemenea, este prevazută și posibilitatea ca toți factorii implicați în acțiuni de bullying, agresori, victime și martori, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.

Pașii de urmat în situația unui comportament de tip bullying sunt informarea profesorului diriginte sau profesorului de serviciu pe școală, care au obligatia ca, prin metode pedagogice specifice, să soluționeze situația și să prevină comiterea unor fapte similare. Dirigintele va organiza, cu sprijinul consilierului școlar, o oră de discuții cu elevii, în cadrul cărora le va prezenta acestora efectele negative ale bullying-ului, pentru echilibrul emoțional al acestora. Dacă situația nu se soluționează sau se agravează, va fi solicitat consilierului școlar/psiholog, care va contacta părinții victimei și pe cei ai agresorului, îi va invita la scoală pentru a purta o discuție și pentru a realiza un plan de consiliere psihologică pentru copii. Acest lucru se face numai cu acordul părinților copilului respectiv. În cazul în care situația nu se rezolvă și/sau părinții nu sunt de acord cu consilierea psihologică, prin intervenția directorului unității de învățământ activează  Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei în mediul școlar, prevăzută la art. 79 alin (I) lit. (f) din Ordinul 5079/31.08.2016,  se  va anunța, în funcție de gravitatea cazului: Direcția Generală de Asistența Socială și Protecția Copilului, Poliția, Jandarmeria, care vor monitoriza și încerca să soluționeze cazul. 

Adulții trebuie să conștientizeze efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței asupra relațiilor sociale dintre copii și impactul aspra dezvoltării socio-emoționale a acestora. Este responsabilitatea adulților să creeze contexte și modele comportamentale pentru prevenirea  și diminuarea acestui fenomen în școli.