Articol realizat de Iuliana Paunescu, voluntar în cadrul GIL Deva.

Deși există multe discuții controversate în această privință, colectarea selectivă a deșeurilor reprezintă un pas important în tranziția către un stil de viață sustenabil, o cerință a generației actuale pentru ca viitorul generațiilor viitoare să nu fie afectat. Colectarea separată a deșeurilor reprezintă primul pas al procesului de reciclare, care trebuie să devină un obicei util și eficient, atât pentru mediu, cât și pentru economie. 

În acest sens, ideal ar fi ca deșeurile să  fie sortate de către consumator și depozitate în saci, care să fie depuși în containere diferite, în funcție de materialul din care sunt confecționate. Astfel, acestea se vor împărți în mai multe categorii, după următoarele culori:

• plasticul și metalul- în containerul sau sacul galbene;
• hârtia și cartonul- în containerul sau sacul albastre;
• sticla- în containerul sau sacul verde

Deși pare complicat la prima vedere, colectarea selectivă/separată a deșeurilor este un sistem relativ simplu de implementat, necesitând puțin efort din partea populației, mai precis respectarea unor reguli simple care, cu puțină strădanie, vor intra în reflexul fiecăruia.

Și pentru că educația începe din familie și de pe băncile școlii, în acest sens, în contextul programului Național Săptămâna Verde, în 27.10.2023, elevii claseia aVIII a E de la Colegiul Național „Regina Maria” din Deva au efectuat o vizită de studii la CMID, punctul de lucru Bârcea Mare, care a reprezentat un punct/ reper  important în formarea unor abilități de viață durabilă, în contextul unui stil de viață sustenabil.

Pe parcursul discuțiilor, elevii au aflat câteva tips-uri pentru ca procesul de colectare selectivă să fie unul complet și corect:

1. 1. Verificarea etichetei pentru a afla dacă ambalajul se reciclează-Simbolurile trebuie să fie vizibile, lizibile și durabile, astfel încât oricine să înțeleagă ce se poate recicla și unde.

   2. Pregătirea corectă a deșeurilor- deșeurile trebuie curățate, unele clătite sau spălate cu apă și detergent, pentru a înlătura urmele alimentare. În cazul hârtiei, acest lucru nu este posibil, materialul fiind considerat contaminat. Pentru a economisi spațiu în containere, ambalajele din carton/pet-urile trebuie pliate.

• Colectarea corespunzătoare în containere special amenajate și etichetate pe fiecare fracție- pentru cei care locuiesc la bloc, respectiv în saci menajeri colorați pentru cei care locuiesc la casă.

• Fracția mixtă (deșeurile menajere și biodeșeurile) se colectează în pubela maro, iar cele biodegradabile (resturi de fructe și legume, frunze uscate etc) în cea neagră.

Când deșeurile ajung la centrul de reciclare, sunt sortate în funcție de material, cu ajutorul angajaților sau prin acțiunea unor mașinării speciale. Tot aici sunt înlăturate cele care nu pot fi reciclate sau sunt contaminate, fiind depozitate în alte containere. 

Într-o altă zonă a centrului, elevii au aflat că depozitele de gunoi eliberează metan, un gaz cu efect de seră care contribuie direct la încălzirea globală și afectează atât sănătatea oamenilor, cât și a animalelor și a plantelor. Pentru a evita asemenea probleme, este necesar să limităm cantitatea și să gestionăm eficient deșeurile, colectându-le separat pentru a le recicla.

Elevii au ridicat problema pe care au identificat-o în familie, deoarece mulți adulți consideră că este o pierdere de timp pentru a colecta separat deșeurile, pe motiv că acestea sunt oricum transportate împreună, în aceeași mașină. Copiii preiau multe din obiceiurile adulților, de aceea este important să începem educația copiilor prin educația adulților. Este datoria fiecăruia să ne formăm deprinderi corecte de colectare separată. Protejarea mediului înconjurător pentru generațiile viitoare este, în același timp, o sarcină dificilă, dar mai presus de orice, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, mici și mari. 

Educatia pentru protectia mediului inconjurator

Formarea abilităţilor de participare la acţiunile de ecologizare şi protecţie a mediului prin implementarea proiectelor şcolare durabile, precum şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor investigaţionale şi atitudinale faţă de consumul alimentelor nesănătoase, în cadrul orelor de Educaţiei ecologică

Scopul meu prioritar, ca cadru didactic, constă în formarea la elevi a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil faţă de mediul de viaţă în care există.

În cadrul orelor de educaţie ecologică elevul are posibilitatea de aşi schimba rolul din elev-asimilator în elev-cercetător, experimentator. Consider că atitudinea faţă de mediu dezvoltată la elevi prin astfel de proiecte este de lungă durată, şi ei vor opta mereu pentru un mediu sănătos de viaţă, având spiritul de ecolog construit la orele de educaţie ecologică. Implementănd astfel de proiecte elevii vor deveni mai EDUCAŢI din punct de vedere ecologic.

Adevarata educatie ecologica isi va atinge scopul numai atunci cand tinerii – cetatenii de maine vor fi convinsi de necesitatea ocrotirii naturii si vor deveni factori activi in actiunea de conciliere a omului cu natura. Constientizand frumusetea mediului local, promovand pitorescul zonei in care locuiesc, tinerii vor intelege utilitatea actiunilor ecologice si de protectie a mediului. 

are menirea de a apropia tinerii cat mai mult de cunoasterea necesitatilor mediului, de ecologizare si, implicit, de nevoia/datoria societatii de a trai intr-un mediu mai curat.

Implicarea tinerilor in viata comunitatii prin activitatile ecologice ce se vor derula urmareste formarea unui comportament ecoprotectiv, care cu siguranta va folosi in definitivarea personalitatii si constiintei viitorilor cetateni.

Masurile pe care le-am considerat necesare pentru constientizarea acestor probleme sunt legate de realizarea pe de o parte a unor actiuni informative ce vizeaza educatia nonformala cu privire la subiectele legate de mediu si protectia mediului. Se are in vederea abordarea acestor subiecte intr-un cadru care sa fie cat mai putin formal, atragator pentru tineri, prin care sa-si insuseasca informatii despre acest subiect, sa fie stimulati la dialog interactiv, sa se documenteze si sa inteleaga problematica legata de mediu asa cum ea exista.

Aceasta forma alternativa de educatie nonformala are in vedere mai multe aspecte: formarea unei atitudini responsabile legate de protectia mediului, formarea si dezvoltarea spiritului de echipa, a unor abilitati de indemanare, de intrajutorare, a unei gandiri planificate, intarirea increderii si formarea sentimentului de stima de sine. Este vizata stimularea si incurajarea initiativei, a interesului pentru cunoasterea problematicii legate de protectia mediului, canalizarea abilitatilor tinerilor spre descoperirea unor domenii in care acestia si le vor putea valorifica pentru a-si dezvolta personalitatea. De asemenea, acestia vor deveni formatori si multiplicatori in domeniul abordat, astfel incat vor disemina experienta acumulata si catre alte persoane din cercul lor social: prieteni, familie, colegi, comunitate.

Impactul pe care il genereaza proiectul este schimbarea comportamentului in randul tinerilor fata de problematica protectiei mediului, modul in care acestia isi modifica comportamentul in situatii diferite, cresterea increderii in fortele proprii si nu in ultimul rand curajul de a avea initiativa. Implicarea tinerilor in activitatile proiectului va duce la promovarea unui stil de viata sanatos in randul acestora, oferirea unei alternative de petrecere a timpului liber precum si dezvoltarea de abilitati si competente utile tinerilor in dezvoltarea lor personala, pe linie educationala si profesionala (abilitati de comunicare eficienta, lucru in echipa, initiativa manifestata in situatii limita etc).

Totodata urmareste responsabilizarea tinerilor fata de importanta protejarii mediului inconjurator, conturarea deprinderilor si a atitudinilor de a pretui si respecta mediul prin comportamente civilizate, dar si sensibilizarea cetatenilor privind importanta mediului inconjurator.

Cea mai des citată definiţie a dezvoltării durabile este cea din raportul Bruntland, care descrie

dezvoltarea durabilă drept „ dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite

capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. eprezintă în esenţă cerinţa de a asigura o calitate mai bună a vieţii în prezent

şi în viitor generaţia actuală are obligaţia faţă de cele viitoare de a le transmite suficiente resurse

naturale, economice şi ştiinţifice, pentru ca acestea să beneficieze de niveluri de bunăstare

cel puţin egale cu cele ale generaţiei actuale