Articol realizat de Natanael Iriciuc, voluntar în cadrul GIL Sector 1.

În doar câteva luni, România va intra în cel mai important an electoral.Vorbim de un an în care cetățenii români vor fi chemați la 4 rânduri de alegeri pentru a decide care este direcția României pentru următorii ani. 

Anul 2024 este un an ce va testa implicarea românilor în procesul electoral, lucru îngreunat de crizelele prin care am trecut în ultimii ani: o pandemie, război la graniță, criza financiară, etc. Toate aceste fenomene și-au lăsat amprenta asupra românilor, iar acest lucru se va vedea în rezultatele de la alegerile din 2024. O implicare reală în procesul electoral nu constă doar în exercitarea dreptului la vot, ci pune accent pe exercitarea responsabilă a acestui drept. 

Îmi doresc ca prin acest articol să prezint „radiografia” tinerilor cărora li se vor cere votul la alegerile din 2024. În documentarea acestui articol am folosit datele Barometrului tinerilor din România (ediția 2022) implementat pro bono în favoarea Societății Academice din România de către Institutul Național de Statistică.

Știm cu toții că tinerii nu au reprezentat niciodată un interes pentru actorii politicii din România, iar acest lucru nu a făcut altceva decât să îndepărteze și mai mult tinerii și aleșii locali ce au primit această sarcină de a reprezenta interesele românilor în Parlamentul României. Acest lucru a făcut ca tinerii din România să nu se regăsească în comunitățile locale, în demersurile autorităților centrale pentru tineret și să crească numărul tinerilor care pleacă din România. În ultimii 10 ani, aproximativ 1,2 milioane de tineri (14-29 ani) au plecat din România, iar acest lucru arată gradul de interes extrem de scăzut al politicienilor români pentru tinerii români ce ar fi trebuit să investească în formarea tinerilor, în dezvoltarea lor și în valorificarea potențialului pe care aceștia îl au în societate. 

Pe lângă această distanțare dintre tineri și aleșii locali, Barometrul tinerilor din România arată un grad extrem de încredere extrem de scăzut pentru autoritățile centrale: Guvern și Parlament. Concret, 63% dintre tinerii români (18-29 ani) nu au deloc încredere în Guvern, iar 65% dintre tineri nu au încredere în Parlament. Faptul că tinerii din România nu au încredere în cele mai importante autorități centrale ne arată efectele implicării extrem de scăzute a tinerilor în administrațiile centrale și ne arată eșecul politicilor de tineret de la nivel na/ional deoarece acestea nu au reușit să crească gradul de încredere al tinerilor în autoritățile centrale. Cu siguranță că acest grad de încredere extrem de scăzut în Guvern și Parlament se va vedea și în prezența la vot a tinerilor la alegerile din 2024, iar acest lucru va pune în pericol rezultatul alegerilor. 

Îmi doresc ca alegerile din 2024 să aducă o schimbare de viziune privind modul în care tinerii pot fi implicați în administrația publică, deoarece ultimii ani ne-au arătat că excluderea tinerilor din atenția publică nu este o soluție pentru România. Avem nevoie de tineri care să rămână în țară și care să se simtă importanți, să simtă că contribuția lor este decisivă pentru România. Avem nevoie de oameni politici care nu să mai excludă tinerii din atenția publică, ci care să vină cu o viziune clară în ceea ce privește rolul tinerilor în administrațiile publice, în comunitățile locale și centrale. Îmi doresc ca după alegerile din 2024 să pot spune că statul român a realizat rolul pe care îl are în formarea tinerilor de azi și este gata să își asume politici de tineret serioase și care să apropie tinerii români mai mult de România.