Muzee din Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara şi din alte oraşe din ţară vor participa, sâmbătă seara, în „Noaptea muzeelor”, la „Revolta colecțiilor”, un protest al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, care dorește astfel să aducă în atenția publicului problema retrocedărilor de clădiri și obiecte de patrimoniu. Fiecare muzeul participant la acest protest va acoperi cu pânză unul dintre obiectele expuse.
„Patrimoniul ne dispare de sub ochi. În România, imobilele în care funcționează 110 muzee sunt retrocedate, iar unele au fost transformate în sedii de bănci, de exemplu. De asemenea, numeroase obiecte de patrimoniu, tot retrocedate, au luat drumul străinătății, fără ca nimeni să se sesizeze” , susține directorul Muzeului „Casa Mureșenilor” din Brașov, Valer Rus.
Ce va fi „invizibil” în „Noaptea Muzeelor”
Printre obiectele care vor fi acoperite cu o pânză în noaptea muzeelor, în semn de protest faţă de retrocedarea clădirilor de patrimoniu, se află mai multe piese de valoare ce se pot vedea, în mod normal, în muzee. Lângă aceste obiecte de patrimoniu acoperite în Noaptea Muzeelor va exista mesajul „Dacă muzeele dispar nu veţi mai vedea niciodată această piesă de patrimoniu”.
Iată câteva dintre obiectele care vor fi acoperite la protestul din Noaptea Muzeelor:
Muzeul Casa Mureşenilor Brașov: „Bust de femeie”, gips, sculptat, autor Traian Mureşianu, sfârşitul secolului XIX. Bustul o reprezintă pe Sevastia Mureşianu, sora autorului, tânără, cu părul strâns la spate. Sub bust este un decor floral, o harpă şi inscripţionarea „Spre Souvenire 1890”;
Casa Ştefan Baciu, Brașov (aflat în subordinea Muzeului Casa Mureșenilor): „Ceas şemineu Biedermaier”, datat din anul 1860. Cadranul este emailat, cu cifre romane şi geam care se deschide; închizătoarea este în formă de sabie. Se află în carcasă de lemn cu furnir de nuc şi intarsii florale deschise, susţinut pe patru coloane din lemn. Mecanismul este vienez cu bătaie la jumătate de oră şi la o oră, pe gong spiral.
Muzeul de Artă Brașov: „Convoiul de prizonieri turci”, una dintre cele mai valoroase și expresive lucrări ale lui Nicolae Grigorescu şi prima lucrare a artistului achiziţionată de Muzeul de Artă.
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu : „Ladă de vecinătate Zona Rupea” (1802); obiectul reprezintă o ladă de vecinătate, pictată, datată pe interiorul capacului cu anul 1802 şi numele BEAR WEINHOLDT. Un element esenţial, cheia lăzii care o deschidea pe vremuri, s-a rătăcit. „Sperăm ca pe viitor acest exponat, să nu primească aceeaşi soartă şi să nu ajungă în colţul umbros al uitării numai de ea şi de noi, muzeografii, ştiut”, susțin reprezentanții muzeului.
Muzeul Municipal Mediaş (jud. Sibiu): „Statuia lui Ture Pitz (Petre din Turn)” – sculptură din lemn realizată la sfârşitul secolului al XVII-lea, amplasată iniţial în nişa de pe colţul sudic al Turnului Trompeţilor, la nivelul ceasornicului. Statuia reprezintă un personaj masculin în mărime naturală, considerat un protector al cetăţii Mediaşului, cunoscut localnicilor în mod simbolic drept Piticul din Turn. În anul 1927, din cauza degradării accentuate, Ture Pitz a fost schimbat din locul său de veghere, intrând astfel în colecţia muzeului medieşean.
Muzeul de Istorie din Sighişoara (jud. Mureș): „Macheta cetăţii Sighişoara la anul 1735” a fost realizată de Julius Misselbacher în anul 1952 , fiind o comandă a Muzeului de Istorie. A fost executată pe baza planului oraşului aflat la arhiva de război din Viena, competat cu desene, planuri, vederi care documentează situaţia arhitectonică la anul 1735. Numai 3-5% a fost reconstituită fără documente, dar în analogie cu case similare vecine. În anul 1953 a intrat în inventarul muzeului din Sighișoara. Macheta oraşului Sighişoara, aflată la primul nivel al Turnului cu Ceas, este un punct de atracţie deosebit al muzeului şi intenţionam să o acoperim cu o pânză neagră şi să prindem pe aceasta biletele şi foi, pe care voluntarii noştri, elevi ai clasei a X-a E de la Liceul Teoretic «Joseph Haltrich», vor scrie (cu mâna) mesaje şi îndemnuri pentru protejarea patrimoniului şi atenţionări asupra pericolului distrugerii acestuia”, susțin reprezentanții muzeului.
Trei spaţii muzeale retrocedate în Brașov
În Brașov sunt retrocedate imobilele în care funcționează Muzeul de Etnografie, Muzeul de Etnografie și Muzeul Civilizației Urbane, din Piața Sfatului. Muzeul de Artă și cel de Etnografie sunt într-o clădire retrocedată Bisericii Evanghelice, iar reprezentanții celor două unități susțin că nu pot face lucrări de întreținere a imobilului, din moment ce sunt doar chiriași.
Muzeul Civilizației Urbane (secție a Muzeului de Etnografie) din Piața Sfatului a fost retrocedat în 2006, iar dacă adminsitrația județeană, în subordinea căreia este Muzeul de Etnografie, vrea să cumpere spațiul din Piața Sfatului, trebuie să plătească proprietarilor 1,25 milioane de euro. Suma este contestată de conducerea muzeului, care susține că în perioada 1991 – 2009 la acest obiectiv s-au efectuat lucrări de reabilitare și consolidare în valoare de 1,8 milioane de euro.
Un alt imobil revendicat este Casa Sfatului, în care funcționează Muzeul de Istorie Brașov (aflat în subordinea Consiliului Județean Brașov). De asemenea, pentru unul dintre monumentele reprezentative ale orașului, Bastionul Tesătorilor, este revendicat de Biserica Evanghelică, aceasta nefiind interesată de preluarea clădirii, ci acordarea unei despăgubiri bănești.
Şi la Sibiu, Biserica Evanghelică este cea care deţine multe dintre clădirile de patrimoniu. De exemplu, instituţia de cult a revendicat şi a primit, încă din 2006, clădirea în care se află Muzeul Brukenthal, primul muzeu deschis în Europa Centrală şi de Est.
