Dezbaterea publică, inițiată la sfârșitul anului trecut de către Ministerul Educației, legată de planurile-cadru pentru învățământul gimnazial a intrat în impas. Grupul de lucru format de ministrul Adrian Curaj, format din 11 specialiști, a respins cele trei propuneri (planuri-cadru) elaborate de Institutul de Științe ale Educației, iar șase membri ai grupului au venit cu o altă propunere*, care prevede unirea matematicii cu informatica, împărțirea disciplinelor în “ştiinţele vieţii” şi “ştiintele mediului”, transformarea istoriei în “educaţie pentru societate”, scoaterea latinei din programa de gimnaziu, 4 ore de limba română pe săptămână la clasele V-VIII.
Radu Gologan, membru al grupului de lucru şi semnatar al documentului înaintat ministrului Curaj, coordonator al Lotului Olimpic Naţional de Matematică a acordat un interviu pentru România Curată despre noile propuneri.
România Curată: În comunicatul trimis presei de către o parte dintre membrii grupului de lucru pentru planurile-cadru privind curriculum în învăţământul gimnazial se specifică faptul că membrii semnatari ai comunicatului “recomandă retragerea celor trei variante de plan-cadru propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi propune un proces de proiectare curriculară și a programelor școlare aferente cu termen de finalizare la 30.06.2016”. În acest caz, de când ar urma să fie aplicate schimbările propuse?
Radu Gologan: Toţi membrii grupului au fost de acord cu retragerea celor trei variante. Presa a relatat greşit. De fapt, cei mai vehemenţi reformatori au fost cei ce nu au semnat. Semnatura mea este legată de părerea că orice reformă se face treptat, nu cu bulversarea masivă a întregului sistem.
România Curată: Documentul elaborat de către o parte dintre membrii grupului de lucru, printre care vă număraţi şi dumneavoastră, identifică problemele din învăţământ. Cum vedeţi concret puse în practică toate propunerile din document şi în cât timp s-ar putea aplica?
Radu Gologan: Nu există o divizare a grupului. Din păcate, presa a înţeles greşit. Poate faptul că grupul nu este bine distribuit prin prisma acoperirii domeniilor.
România Curată: Dacă “nu există o divizare a grupului”, de ce documentul cu o nouă propunere pentru curriculum în învăţământul gimnazial este semnat doar de o parte a membrilor grupului de lucru?
Radu Gologan: O parte dintre membrii grupului au considerat că varianta propusă nu este suficient de reformistă, iar alţii au insistat pentru păstrarea limbii latine ca obligatorie la clasa a VIII-a.
România Curată: Care ar fi punctele negative, minusurile, planurilor-cadru actuale pentru curriculum în învăţământul gimnazial?
Radu Gologan: O singură neînţelegere subiectivă: frica de a se reduce norme didactice. Complet fals: matematic, sunt acelaşi număr de copii şi acelaşi număr de profesori. Sigur, unii dintre dascăli vor trebui să fie implicaţi în educaţie şi altfel decât la clasă. Probabil cu mai multe satisfacţii ca mentori.
România Curată: Aşa cum rezultă din anexa documentului semnat de către o parte dintre membrii grupului de lucru, istoria ar urma să fie integrată în cadrul „educaţiei pentru societate”. Ce înseamnă, de fapt, educaţia pentru societate şi care ar fi argumentele pentru reducerea orelor de istorie?
Radu Gologan: Niciunul dintre noi nu a pus această problemă. Dimpotrivă, personal am reacţionat la unele exagerări ale unor membri ai comisiei relativ la mândria naţională şi istorie. Cred că e o proastă formulare a ceea ce e numit cu influenţe din literatura pedagogică “om şi societate” etc.
România Curată: Susţineţi scoaterea istoriei ca disciplină distinctă din curicculum pentru gimnaziu?
Radu Gologan: Nu am înţeles niciun moment că se doreşte scoaterea istoriei. Şi eu am atras atenţia că de multe ori titulaturi schimbate vor duce în eroare.
România Curată: Voci din rândul părinţilor susţin că programa şcolară este pentru elite. Dumneavoastră vă ocupaţi de pregătirea elitelor şi declaraţi într-un alt interviu faptul că “nu trebuie să transformăm acum olimpiadele şi concursurile într-un sport de masă.” În ce măsură consideraţi că programa şcolară este pentru elite? Dacă se întâmplă aşa, în ce măsură propunerile membrilor grupului ar face materia accesibilă tuturor elevilor?
Radu Gologan: Am fost elev de elită. Am intrat în pasiunea pregătirii elitelor, dar am învăţat că România are o mare problemă: educaţia acelui imens procent (neverosimil 40%) de uitaţi sau pierduţi din proces. Până şi în Bronx procentul este mai mic.
România Curată: Academia Română susţine păstrarea limbii latine în programa de clasa a VIII-a. Care sunt argumentele pentru scoaterea limbii latine din programă?
Radu Gologan: Părerea mea a fost în comisie constantă: limba latină trebuie să fie parte din programa limbii române; de la clasa a V-a până la a IX-a. Domnul profesor Solomon Marcus susţine, pe bună dreptate, rolul formator al limbii latine în generaţia dânsului. Lucrurile s-au schimbat: limba latină trebuie să devină o demonstraţie a latinităţii noastre şi a culturii europene, marcate de marii reprezentanţi culturali ai Imperiului Roman.
România Curată: Academia Română critică, de asemenea, reducerea orelor de limba română. Care sunt motivele pentru care o astfel de modificare ar fi benefică pentru elevi?
Radu Gologan: Limba română este limba în care orice dascăl este responsabil. Personal, am învăţat să scriu eseuri prin matematică. Nu ar trebui să discutăm numărul de ore de predare efectivă, ci ce e minimal, mediu sau maximal de abordat pentru un învăţământ modern. Se induce de fiecare dată falsa idee că unii profesori vor rămâne pe drumuri. Cu toţii suntem de acord că o parte din timpul în care copilul stă la şcoală trebuie să fie dedicat unor activităţi educative, sportive sau distractive, dar care vor avea şi ele o componentă de educaţie.
***
* Grupul de lucru format de ministrul Adrian Curaj îi cuprinde pe: Solomon Marcus, Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea şi Ştefan Vlaston. Dintre aceștia, au semnat propunerea alternativă: Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Stas şi Ştefan Vlaston.
Faptul că au fost respinse acele variante inițiale nu e o surpriză, față de inconsistențele, fracturile de logică sau cum mai vreți să le spunem, “ambalate” în limbă de lemn (cel puțin ce s-a prezentat publicului), dincolo de vreo dezbatere “pe fond” care, desigur, în aceste condiții de plecare (în realitate inexistente) nici nu poate avea loc. Dacă aveți timp și spațiu pe sit, puteți desfășura “variantele” dimpreună cu observațiile trimise de public. Probabil și comisia le are.
(E vorba de formularele destinate publicului pentru a-și exprima părerile cu privire la variante; din parcurgerea formularelor ar fi urmat să se poată trage indirect concluzii măcar minimale cu privire la modalitatea de elaborare a acelor variante și scopurile propuse)
Da de ce trebuie ca în toate școlile să fie aceeași programă? De cu nu se poate ca în unele școli (să zicem cu profil umanist) să se insiste pe literatură, limbi străine, istorie etc, iar în altele pe științele exacte? Iar altele să fie profesionale, de meserii… Singurele persoane neîntrebate sunt părinții și evident copiii…
Academicieni, profesori de renume mondial de care nu știe nimeni și care nu au nici o contribuție la dezvoltarea științelor, oricare ar fi acestea, dar nici practic nu prea au habar de ceva….
Bineinteles,nu trebuie sa se renunte la ora de latina,nici la cele de istorie.La multele de matematica ,multe de fizica ori chimie,orice care se poate aprofunda in caz de alegere a unei facultati de stiinta.Pana acolo,la liceu ,DOAR CULTURA GENERALA.Dar bine facuta.Si excursii in natura patriei.
Scoli profesionale!