MOBILIZARE: S-au strâns deja 4.000 de semnături pentru Centura Verde a Bucureștiului. SEMNEAZĂ ȘI TU!

Aproape 4.000 de cetățeni au semnat, până acum, pe site-ul Declic, petiția ”Împreună pentru Centura Verde”, prin care se solicită utorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov.

Inițiatorii platformei ”Împreună pentru Centura Verde” sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, cu o susținere amplă, din partea organizațiilor ne-guvernamentale, dar și a numeroase personalități apropiate cauzelor de mediu. În sprijinul inițiativei, deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera au depus, la Parlament, și o propunere legislativă, pe 12 aprilie.

”Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui obiectiv”, afirmă inițiatorii, într-un comunicat de presă.

“Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională. Și etică excepțională. Iar toate astea se pot face doar însuflețiți de o dragoste excepțională.”

Alex Găvan, inițiator

„Pădurile periurbane au un rol esențial în asigurarea calității vieții locuitorilor marilor orașe. Sunt plămânii verzi ai celor mai poluate zone locuite de către oameni, oxigenează aerul și filtrează poluanții, asigură conectarea orășenilor la natură, oferă posibilități multiple de recreere, petrecere a timpului liber și educație, protejează zonele locuite, asigură un microclimat plăcut și conservă biodiversitatea. Pentru toate acestea și multe altele, aceste păduri trebuie protejate și utilizate pentru rolul lor preponderent social și de mediu și trebuie extinse în așa fel încât orășenii să beneficieze la maximum de aceste beneficii.”

Florin Stoican, inițiator

Semnează și tu petiția Împreună pentru Centura Verde București-Ilfov (aici)

O speranță de viață mai lungă cu patru ani

În motivarea inițiativei, se arată că locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani, potrivit concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9 mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii.

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.

Pădurile de lângă București, decimate la foc automat

În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.

Ce a mai rămas din pădurile de pe lângă București. Credit video: Inițiativa Codrii Vlăsiei (via Platforma ”Împreună pentru Centura Verde”)

Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane.

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.

Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.

: Cum arată ”pădurile” din Ilfov…

: și cum ar putea arăta

După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană.

Exemple de păduri din jurul marilor localități

Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.

Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.

Cea mai mare centura verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810.000 de hectare cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.

Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.

Petiția online ”Împreună pentru Centura Verde”, lansată pe site-ul Declic, solicită politicienilor și autorităților:

IÎnaltul patronaj al Președintelui României, Excelența sa, Klaus Iohannis pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.
Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov.
Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov.
Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.
Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.
Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT-Consiliul suprem de Apărare a Țării.

Partenerii platformei:

WWF, GreenPeace, FFI, Asociția Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București.

Ambasadorii platformei:

Alex Dima, Andreea Marin, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruțiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruță, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ștefan, Orieta Hulea, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Ușeriu.

Toate celelalte organizații susținătoare se regăsesc pe site-ul platformei (aici)