Un comunicat publicat de Departamentul de Justiţie al SUA a dezvăluit în urmă cu câteva zile faptul că firma de medicamente Johnson and Johnson va fi nevoită să plătească o sumă de 70 milioane de dolari – compensaţii şi penalităţi – autorităţii de reglementare a pieţei de capital din SUA, U.S. Securities and Exchange Commission (SEC). În urma unor investigaţii care au durat câţiva ani – unele lansate chiar de firmă – concernul farmaceutic a fost acuzat în justiţie de SEC din cauza unor plăţi „improprii” făcute doctorilor din mai multe ţări. Angajaţi ai companiei au fost acuzaţi că au mituit medici şi directori de spitale din Grecia, Polonia şi România pentru a alege produse ale companiei pentru pacienţii lor. JandJ va trebui să plătească încă opt milioane de dolari din cauza unor plângeri similare în Marea Britanie. „Ne-am asumat întreaga responsabilitate pentru aceste acţiuni. (…)Vom face tot posibilul pentru a ne asigura că astfel de fapte nu se vor repeta”, a declarat William C. Weldon, chairman and CEO al concernului Johnson and Johnson. El a precizat că au fost luate măsuri pentru a nu se repeta astfel de practici.
Industria turismului medical
Surse din Colegiul Medicilor din România au recunoscut faptul că astfel de practici, de „stimulare” a medicilor pentru a prescrie medicamentele anumitor firme, sunt cunoscute de mulţi ani, însă nu pot fi dovedite. Scandalul Johnson and Johnson este doar vârful aisbergului. Cabinetele medicilor sunt permanent vizitate de reprezentanţii firmelor de medicamente care le promit doctorilor o cotă parte din fiecare reţetă prescrisă, în general cam 5% din valoarea prescrisă. Apoi, firmele verifică în farmacii numărul şi numele reţetelor prescrise cu produsele lor. Recompensarea se face fie direct, fie prin aşa-numita „industrie a turismului medical”. Sunt situaţii când la un congres pe teme medicale pleacă din România zeci de persoane, dar doar unul dintre medicii participanţi prezintă o lucrare ştiinţifică în cadrul manifestării, restul participanţiilor fiind de fapt „turişti”. Spre exemplu, în urmă cu câţiva ani, s-a produs la un moment dat o adevărată criză de obstetricieni-ginecologi în Bucureşti din cauză că cei mai mulţi au plecat la un congres de ginecologie în China. Deşi congresul a durat doar trei zile, participanţii români au rămas trei săptămâni. Există însă şi firme cu practici etice, mai ales cele care şi-au asigurat deja o cotă sigură de piaţă şi care oferă medicului un contract transparent, înregistrat, iar cei implicaţi recunosc deschis faptul că au un contract cu anumite firme.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Vasile Astărăstoaie: „Nu se pot face anchete în rândul medicilor”
– Cum comentaţi faptul că medici din România au fost mituiţi de compania Johnson and Johnson?
– Nu a fost mită. Johnson and Johnson a promovat neetic produse, potrivit regulamentelor americane. Şi în SUA, şi aici compania este cea sancţionată. O anchetă în rândul medicilor este imposibilă, pentru că medicul prescrie un medicament existent pe piaţă şi recomandat pentru o anumită afecţiune. În România nu puteau exista astfel de practici decât în perioada 2000-2003, deoarece după acel an s-a trecut la prescrierea Denumirii Comune Internaţionale (D.C.I.) şi medicul nu mai putea influenţa consumul, pentru că mai multe companii pot vinde aceeaşi substanţă, iar cel care dă medicamentul este farmacistul. Dacă aşa ceva s-a petrecut în România în perioada când se prescria direct denumirea comercială a medicamentului, din momentul când s-a trecut la prescrierea D.C.I. nu se mai putea întâmpla nimic. Deci medicul nu mai putea face lobby doar la anumite medicamente, excepţie făcând medicamentele novatoare, trecute pe liste. Cine a introdus pe liste anumite medicamente sau compania care a promovat anumite medicamente poate fi supus unor sancţiuni. De aceea, sancţiunile în toată lumea se dau companiilor, nu medicilor.
– Şi totuşi în România este recunoscut fenomenul recompensării medicilor prin intermediul deplasării la congrese medicale…
– În toată lumea se organizează congrese… Trebuie numai ca acestea să se facă transparent. Iar acum codul etic al ARPIM prevede foarte clar cum şi ce anume pot firmele să-şi promoveze. N-ai dreptul să cheltuieşti decât o anumită sumă, cazarea la hotel doar până la trei stele, organizarea acţiunilor doar în anumite condiţii etc. Lucrurile sunt bine clarificate acum, şi (ca medic – n.r.) nu mai poţi favoriza nicio firmă. Dacă scrii pe reţetă D.C.I., adică de exemplu acid acetilsalicilic şi nu scrii denumirea comercială, pacientul îşi poate alege din farmacii.
– Invitat într-o emisiune, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă amintea faptul că se prescriu preferenţial anumite medicamente…
– Ştiu, am fost în acea emisiune. Asta este doar o manevră de a transfera responsabilitatea şi este un mit al consumului de medicamente crescut din cauza medicilor prescriptori. El a dat exemplu faptul că pe locul trei în România, în rândul medicamentelor prescrise se află un medicament placebo. Este opinia dânsului, dar medicamentul este pe listă. Dacă nu era pe lista compensatelor, medicii nu-l prescriau. E în grădina lui… Trebuie scoase de pe listă şi nu se vor mai prescrie. Listele sunt întocmite de Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa, decontarea o face Ministerul împreună cu Casa, compensarea o face Ministerul împreună cu Casa… Deci, medicul ce să facă? Să înceapă să calculeze oare îi dau medicamentul ăsta sau nu-l dau? Dacă este pe listă îl prescrie, dacă nu, nu-l prescrie.
– Dar măcar Colegiul Medicilor din România întreprinde măsuri pentru a preveni acest fenomen?
– Colegiul Medicilor promovează acest concept şi am început de anul trecut, am făcut câteva workshopuri, în care am susţinut faptul că transparenţa aduce credibilitate. Iar orice promovare trebuie făcută transparent. Să existe în permanenţă declaraţia de interese, iar atunci când există astfel de plăţi, să se specifice clar că studiile sau participarea la congres au fost sponsorizate de firma X. Cum se practică în toată lumea. În momentul când ai făcut acest lucru nu mai apar suspiciuni. Singura modalitate de a controla acest fenomen este transparenţa.
Johnson and Johnson: „Problemele apărute în România la care se face referire nu sunt reprezentative pentru înaltele standarde etice pe care angajaţii noştri din întreaga lume le demonstrează în fiecare zi”
Contactată, firma Johnson and Johnson d.o.o. – reprezentanta din România a concernului american – ne-a trimis prin email un comunicat oficial în legătură cu acest subiect.
„Investigaţia a fost solicitată de conducerea responsabilă a companiei în momentul în care anumite informaţii au fost aduse la cunoştinţa acesteia. Compania şi conducerea responsabilă au luat toate măsurile necesare pentru consolidarea implementării politicilor interne de conformitate imediat după apariţia semnelor de întrebare şi înainte de raportarea rezultatului investigaţiei interne. Niciunul dintre membrii conducerii actuale a organizaţiei nu au fost implicaţi cu bună ştiinţă în aceste fapte şi nu a
u acţionat în mod ilegal. Johnson & Johnson este angajată să se asigure că angajaţii noştri şi terţii cu care colaborăm oriunde in lume, cum ar fi distribuitori angro şi agenti care actioneaza pe seama noastra, daca este cazul, îşi desfăşoară activitatea într-o manieră conformă cu legislaţia şi reglementările locale, precum şi cu propriile noastre standarde etice aplicabile în toate locurile în care ne desfăşurăm activitatea. În cazul în care ni se aduce la cunoştinţă sau avem anumite suspiciuni cu privire la activităţi inadecvate desfăşurate de angajaţii sau partenerii noştri, vom efectua imediat investigaţii cu privire la acestea şi vom lua măsurile corective adecvate. Problemele apărute în România la care se face referire nu sunt reprezentative pentru înaltele standarde etice pe care angajaţii noştri din întreaga lume le demonstrează în fiecare zi, dar trebuie să rămânem în permanenţă vigilenţi la abateri individuale sau izolate. Pe baza acordului semnat cu Departamentul de Justiţie, compania nu poate furniza mai multe informaţii în legătură cu acest subiect.” Comunicatul este semnat de Makis Papataxiarchis, Executive Director, România.
Citeste si despre: mita, piata farma, medici, medicamente, standard medical.
Articole cu aceeasi tema:
Consiliul Concurentei monitorizeaza piata medicamentelor generice
DNA pentru medicii spagari
Ultimele sfidari securistice la adresa lui Ticu Dumitrescu
