Korodi Attila: E o strategie modificarea discreta a unor legi pentru a debloca proiectul RMGC

Fostul ministru al mediului și fost membru în comisia specială Roșia Montană a avertizat într-un interviu acordat României Curate că există o strategie de amendare a unor legi care să facă posibilă demararea proiectului RMGC deși legea dedicată a fost respinsă de Senat. El susține că proiectul de exploatare nu a primit până acum autorizare pentru că încalcă legislația României.

Credeți că exploatarea are vreo șansă să înceapă anul viitor, așa cum dorește RMGC?

Nu cred că în forma asta, cum și-a propus RMGC, poate să înceapă. Jocurile, chiar și cu un vot negativ în parlament merg către direcția aceasta, dar RMCG și-a dat un autogol prin forțarea notei cu proiectul de lege. Audierile din parlament au deschis o altă perspectivă, ceea ce nu înseamnă că tot parlamentul știe ce s-a întâmplat în comisia aceea, dar are acces la toate documentele. Nici măcar toti membrii PSD nu-s convinși să meargă pe forma actuală așa că vor urma negocieri lungi. Trebuie urmărit momentul în care aceste mine vor fi declarate de utilitate publică, încă nu sunt. Achizițiile de terenuri merg pe actuala legislație, pe sistemul comercial, ceea ce este corect. Mutarea râului Corna nu se poate face decât dacă Ministerul Mediului vine cu OUG, poate își asumă Rovana Plumb. Prea tăcută a fost pe problema aceasta. Ministrul ar trebui să comande câteva studii/expertize acolo pentru studierea cursului râului și pentru studierea amplasamentului, nu al barajului în sine, acesta ar rezista, permeabilitatea solului nu e verificată.

„Dacă parlamentul decidea în favoarea legii, a doua zi Ministerul Mediului emitea avizul de mediu, erau pregătiți”

Rovana Plumb spunea ca va da avizele de mediu necesare doar dacă votul parlamentului va fi favorabil.

O chestie absurdă și asumată de către Rovana Plumb. Un ministru al mediului nu ar fi trebuit niciodată să spună asta. Un aviz de mediu înseamnă o evaluare a problemei mult mai complexă. Am dat declarații de presă, care au fost contrazise de către Minister, că în mai 2013 s-a închis povestea la nivel tehnic, în minister s-a luat decizia „da e ok”. Dacă parlamentul decidea în favoarea legii, clar a doua zi Ministerul Mediului emitea avizul, erau pregătiți.

În cazul în care prin legea descentralizării autoritatea de mediu se mută la nivel județean, un astfel de aviz s-ar obține mai ușor?

Legislația spune foarte clar, investiții de acest calibru se autorizează la nivel central. Direcțiile județene descentralizate vor avea același rol ca și până acum. Procedura este transpusă din legislația europeană, n-au cum să treacă de acest obstacol. Oricum, ministerul a cerut un lucru care pare ok: dacă cineva într-un județ emite autorizație și nu este profesionist facută ministerul poate să o anuleze imediat iar problema se reglează în instanță. Sau invers, dacă nu emiți autorizție, ministerul poate să facă acest demers și din nou se reglează în instanță.

Au fost făcute presiuni asupra d-voastră atât timp cât ați fost ministru, în favoarea Proiectului RMGC?

Presiunile au fost, unele publice, când am depus juramântul.

Exclusiv din mediul politic?

A, da. În rest eu am avut o presiune continuă din punct de vedere juridic. Compania a jucat împotriva mea în instanță și în același timp a încercat să-mi ofere soluții de negociere care au fost respinse. Am răspuns „noi vrem decizie finală în instanță”, iar compania s-a retras benevol, n-a dorit să meargă până la capăt și nici nu cred ca îi avantaja. Orice decizie care era pozitivă pentru noi, pe ei îi afecta la bursă.

Premierul declara la TVR că probabil unii politicieni au fost cumpărați de către RMGC. Din cunoștințele d-voastră din mediul politic au existat asemenea practici?
Ceea ce mi se pare surprinzător a fost modificarea punctelor de vedere ale oamenilor politici care ajung în poziții de decizie. Nu pot să spun ca au fost cumpărați, că nu sunt de calibrul unui prim-ministru care să-și permită să enunțe o astfel de presupunere. Dar există suspiciuni ridicate de volatilitatea opiniilor publice. Una dintre problemele cele mai mari pentru care oamenii au ieșit în stradă a fost tocmai aceasta, a schimbărilor bruște de poziție care imediat duc cu gândul că e ceva mai mult decât o poziție profesională.

Au mai existat persoane audiate care să invoce că unele documente au dispărut?

Am participat la audierea fostului director de la MinInvest care conduce acum proiectul de la Certej. El spunea că e suspect cum a fost transferat , după ce el nu mai avea mandat, dreptul de proprietate asupra licenței. El crede că acolo s-a întâmplat ceva care iese din normalitate, suspectează o favorizare a companiei. Unele elemente trebuie verificate de procuratură: problemele semnalate de Institutul Geologic Român și aceste probleme de preluare-predare de licență.

„E o presiune imensă când vezi la televizor că președintele țării vorbește despre proiectul RMGC permanent”

Cum vă explicați că deși, de-a lungul timpului, au fost semnalate multe nereguli în acest proiect, Parchetul nu a făcut nicio investigație temeinică.

Nu știu. Dar oricum, în momentul în care un președinte al țării vorbește încontinuu ani de zile despre acest proiect, își asumă responsabilitatea, e destul de greu. Probabil că e vorba despre lipsă de curaj și nu de profesionalism în a investiga acest dosar. Puțini oameni au avut curaj să-și urmărească crezul până la capăt, cei mai mulți au clacat. E o presiune imensă când vezi la televizor că președintele țării vorbește despre proiectul RMGC permanent și apoi și premierul începe, mai înainte și domnul Ungureanu a preluat mesajul președintelui și l-a susținut ferm.

Doar Boc n-a vorbit mult.

Boc a dat puține mesaje pe Roșia Montană și acelea neutre. Vine de la Cluj, vede altfel problema.

Cum se vede de la Cluj sau din comunitatea maghiară problema?

În comunitatea maghiară lumea e conștientă de fenomenul Roșia Montană. Nu neapărat că e împotriva proiectului, ci a forțării notei. Nu cred că comunitatea maghiară are mai multe informații decât are România, în general. Oricum, noi, UDMR, am avut doi miniștri ai mediului care permanent s-au poziționat și au comunicat. Clujul clar este impotrivă. În zona de minerit Hunedoara, comunitatea maghiară e mai deschisă față de proiectele miniere, în general, acum nu vorbesc despre Roșia Montană, ci în general. Secuimea e în schimb foarte reticentă pentru că statul face ecuațiile, iar comunitatea locală e pur și simplu spectatoare. Comunitatea locală nu va fi niciodată deschisă, dacă nu se schimbă lucrurile. Se ia licența de la ANRM, se plătesc redevențe la București și câteva impozite din salariu și se închide ecuația. Populația locală e normal să fie împotrivă pentru că nu are niciun beneficiu dintr-o exploatare minieră, în general… Oricât de frumos ar vopsi și ar motiva proiectele miniere un guvern, până nu se rezolvă problema redevențelor nu o să fie liniște.

Există și o problemă de tehnologie?

Daca vorbim de Roșia Montană e clar o problemă de tehnologie, de patrimoniu și de protecția mediului. Datele o arată și guvernul nu vine să ne furnizeze informații care să liniștească sau să excludă anumite temeri pe domenii unde se formulează critici foarte punctuale, ci pasează problemele.

Exemplu din audieri a unei critici foarte punctuale și a unui raspuns evaziv din partea guvernului?

Da, zona patrimoniului. Vine studiul despre care a vorbit ARA despre care se știa că există în minister și pe ur
mă a ieșit la suprafață. Studiul realizat de experți internaționali renumiți spune foarte clar că pe 9 puncte, nu pe 3-4 avem de-a face cu patrimoniul universal și sunt unice. Ce spune ministrul când îl invocăm? Că cei doi experți au fost concediați de RMGC. Pe mediu avem problema permeabilității. Ministerul spune că există un studiu făcut de Institutul Norvegian care menționează că barajul e sigur, e adevărat. Dar studiul nu se referă la permeabilitate și la cuva pe 330 ha, presiunea și înălțimea pot crea infiltrații. Și vin IGR sau Academia Română și susțin că acolo este o problemă de sol care poate fi examinată în cel puțin 4 luni de zile. Vine decanul facultății de geologie și spune că un studiu adecvat trebuie făcut în cel puțin 6 luni, la fața locului, nu pe hârtie. Și vine și ministerul și spune că în 4 zile cât au lucrat acolo, au văzut. Păi nu faci dacă ești om responsabil astfel de afirmații ieftine. Eu, ca ministru, tremuram de frică dacă aflam așa ceva. Îmi trimiteam ecolo echipe, indiferent cât costa și nu costă mult.

Consecințe politice ?

Nu vor exista, pentru că există un mandat de 70%. Pe astfel de teme rareori există la noi consecințe politice. E o zonă atât de specială unde opinia publica, chiar dacă sunt manifestații în stradă, nu are o opinie bine conturată. Poate la o remaniere o parte din echipă nu va mai fi mandată să continue, dar nu va fi nicio decizie de retragere a oamenilor acestora pentru că mesajul guvernului este „în sfârșit am spart gheața, proiectul e în parlament, toată lumea poată să dezbată.”

„Lobby la Bruxelles ca să nu se bage”

Credeți că noul proiect privind exploatările auro-argentifere are vreo șansă să fie adoptat într-un an de zile?

Din păcate, are șanse să fie adoptat. De ce din păcate? Noi am văzut o parte din articolele care ar trebui să fie în acea lege în amendamentele depuse și adoptate la comisia specială pe proiectul RMGC. Și clar găsești dedicație pentu Roșia Montană și pentru nimic altceva. Să legiferezi într-un cadru de lege generală ca pentru orice proiect auro-argentifer, cu peste cinci tone producție anuală, ca mutarea unei albii să fie automată? Mutarea unei albii, o intervenție brutală în natură, cu habitate complexe, va fi automată dacă o astfel de lege se adoptă. Pentru că intenția e ca legea cadru să dea acest drept pentru orice mină de aur de peste cinci tone. E un nonsens. Discutam cu colegii și ei nu ințelegeau. Eu sper că dacă se adoptă o lege cu astfel de amendamente incluse, cel puțin de data aceasta Comisia Europeană să intervină. Pentru că CE pe speța Roșia Montană e o instituție surdă de 8 ani de zile cel puțin.

De ce credeți că e o instituție surdă?

Lobby la Bruxelles ca să nu se bage. Ei vor verifica dacă se aplică legislația europeană. Într-un fel și înțeleg. Până acum nu aveau unde să se implice. De exemplu, știu foarte bine că de o perioadă destul de lungă pe convenția ESP1 nu se mai trimit informații, nu mai funcționează colaborarea și aici sunt vizate Ungaria și Serbia. Pe procedura de evaluare, dacă avizul va fi trimis ONG-urile vor trimite plângeri de infringement și CE va trebui să-și spună punctul de vedere. Eu cred că nu degeaba directiva cadru apă spune că trebuie sa îngreunezi foarte mult mutarea albiei și să fie numai excepția. Dacă lucrul acesta nu devine doar o excepție, e hilar, e împotriva directivelor europene. Dacă compania joacă prin lobby puternic la București și are susținere poate prinde un spațiu de 2-3 ani până România ajunge să modifice legislația ca urmare a deciziei Comisiei Europene. O să aibă autorizație și o să meargă până la capăt.

Deci credeți că această lege cadru va fi adopată cât de curând cu amendamentele propuse de PSD.

Eu cred că conținutul acestor amendamente se va regăsi în alte legi. Nu știu cât de curând.

Deci strategia e modificarea altor legi, nu o lege cadru.

Raportul recomandă să existe o abordare cadru. E total nonsens, de aceea am zis că votăm împotriva. concluziilor . A fost o înțelegere a USL, am dat vot negativ care a fost un semnal clar. Dar mesajul companiei RMGC care declară că este fericită de profesionalismul comisiei îmi spune că a fost la curent cu ce se întâmplă în comisie și cu ce se va întâmpla în continuare.

„Între 2007 și 2010 nu puteai să faci proiectul pentru că nu existau condițiile legale!”

Credeți că există o strategie de a modifica discret alte legi în așa fel încât exploatarea să fie demarată chiar dacă a fost resăpins proiectul dedicat?

Da, eu cred că este această strategie, iar societatea civilă poate să urmărească mult mai greu acest proces, chiar și pentru noi, parlamentarii, va fi mai greu dacă încep să modifice legi în diferite zone care deblochează până la urmă proiectul. Tocmai legislația românească normală blocheză această companie care se comportă anormal de 13 ani.

Altfel n-ar fi fost necesară o lege care face o mulțime de derogări de la alte legi.

În mesajul public auzim că România tergiversează autorizarea. Nu, legislația românească o interzice. Această companie a fost așa de prost pregatită juridic că între 2007 și 2010 nu puteai să faci proiectul pentru că nu existau condițiile legale! Deci compania e de vină că România tergiversează pentru că RMGC nu știe să răspundă.

Nu știe sau consideră că nu este necesar?

Nu e în interesul lor economic. Businessul pare că e construit pe total altceva decât un proiect minier normal. Și tehnologia, cianurarea întregului zăcământ, creează suspiciunea că ei vor să construiască proiectul minier și să-l vândă mai departe și cine cumpară să-l refacă. Cianurarea integrală a zăcământului face posibil, teoretic, să scoți zăcământul în 16 ani și nu are legatură cu dezvoltarea durabilă. Flotarea și după, cianurarea concentratului, ar impinge proiectul pe o durată de50 de ani.

Dar flotația nu există în procesul tehnologic.

Nu. Și spune directorul de la Certej că-n Europa nu există nicio mină care să nu facă flotare. Sunt zone, dar în lumea a treia, unde se acceptă acest lucru. Dar aici e zonă locuită, ai niște premise care te apără în fața unui accident, nu neaparat ruperea barajului, dar și infiltrațiile…

Ați aflat lucruri noi în această comisie?

Eu personal da. A devenit mai clară zona patrimoniului. Am mai ințeles câteva lucruri pe licență chiar dacă eu n-am propus personal să urmăresc această problemă pentru că liberalii s-au axat pe aceasta zonă. Implicarea IGR-ului și a Academiei Române a adus la suprafață alte probleme critice care erau noi. Am putut să vedem foarte clar poziționările instituțiilor din subordinea guvernului și care nu-s în subordinea guvernului. Ecuația a devenit mai echilibrată.. Audierile au fost încărcate cu foarte multe persoane care au dorit să vorbească în favoarea proiectului. Și compania a adus tot felul de expețti. Din păcate, ceea ce era foarte dezavantajos pentru noi, foarte multi experți care erau critici față de proiect nu au venit în fața comisiei.

„O dată creat un precedent și o breșă în legislație nu o mai stăpânește nimeni”

Ați întâlnit rea credință în comisie?

Rea credință nu, dar dorința de a trece peste probleme critice da. Dar efectul de buldozer s-a observat. Buldozerul a devenit tractoraș și tractorașul a devenit apoi trotinetă și buldozerul s-a defectat pe drum. Ideea nu este să nu faci un proiect minier acolo, ci tu să îți asumi o responsabilitate, să conturezi un proiect care realmente î
ți aduce toată siguranța pe ce înseamnă patrimoniu, mediu și are un benefiu economic sustenabil. Eu știu că nu ne înțelegm cu foarte mulți pe ecuația aceasta care spun că poziția mea sau a UDMR e anti-investiție. Nu e adevarat. Vrem să fie ordine pe problema aceasta pentru că o încălcare a statului de drept crează un precedent și automat va însemna încălcarea statului de drept și pe alte domenii. O dată creat un precedent și o breșă în legislație nu o mai stăpânește nimeni.