La o primă vedere, Ghimbav, din judeţul Braşov, este un oraş îngrijit, curat, cochet. Nu are mulți oameni incluși în „categoriile vulnerabile” care să depindă de prestații sociale, iar localitatea nici nu are în subordine multe regii sau societăți comerciale care să aştepte subvenții de la bugetul local. Cheltuielile nete de casă şi le acoperă în proporţie de peste 85% din venituri proprii (date aferente anului 2014).
Aşadar, oraș mic, cu probleme puține, buget mare și… un primar PSD, Dorel Toma, în funcție de cinci mandate și extrem de generos. Ghimbășenii vechi îl știu, iar el îi cunoaște pe toți. Edilul șef este cunoscut însă de firme mai vechi şi mai noi, pentru multe dintre ele micul oraș fiind în ultimii ani un „El Dorado” unde te poţi dezvolta vânzând bunuri şi servicii supraevaluate de zeci de ori, pe contracte negociate direct.
În ciuda „ingineriilor” de până acum, sancţionate chiar şi de instanţă, Dorel Toma a fost anunţat de curând oficial candidat al PSD pentru încă un mandat la Ghimbav.
Sălcii decorative la preţ de lux: de 350 de ori peste preţul pieţii
Pe marginea „ingineriilor” primarului de la Ghimbav, a modului cum a cumpărat de-a lungul anilor bunuri supraevaluate fără să respecte legile achiziţiilor publice, există un adevărat folclor local. De exemplu, analizând execuţia bugetară pe 2011, Curtea de Conturi descoperea că sălciile decorative pot atinge valori fabuloase, dacă sunt cumpărate de cine trebuie. În urma unui audit, s-a descoperit atunci că în cochetul oraş Ghimbav, în timp ce pe piaţa liberă un puiet de salcie se vindea la 5 -7 lei/bucată, administraţia locală a plătit peste 170.000 de lei pe 80 de puieţi de salcie decorativă, adică 2.142 de lei pe fir – un preţ de peste 350 de ori mai mare. Şi de parcă nu ar fi fost suficient, sălciile care urmau să decoreze marginea drumului naţional DN1 au fost achiziţionate direct, fără licitaţie. Ulterior, chemat să dea socoteală pentru această risipă, „generosul” primar a motivat că 2.142 de lei a fost cea mai mică ofertă pe care a primit-o pentru cumpărarea unui puiet. (Şi într-adevăr, celelalte oferte adunate probabil de la firme „prietene”, erau de 2.500 lei/buc. si 2.450 lei/buc). Cert este că dacă ar fi cumpărat la preţul pieţei (5 – 7 lei/buc), primăria Ghimbav ar fi achiziţionat atunci, cu banii daţi pe cei 80 de puieţi, peste 28.000 de sălcii numai bune de plantat.
Roţi de tomberon de peste 2.200 lei bucata pentru un serviciu de salubritate concesionat
Acelaşi audit al Curţii de Conturi pe execuţia din 2011 scotea la iveală şi preţul supraevaluat al unor stâlpi de iluminat cumpăraţi de primăria Ghimbav. Administraţia locală a achiziţionat 21 de stâlpi de iluminat la preţul de 20.027 de lei/buc, plătind 1,039 milioane lei (TVA inclus) şi încă 21, la preţul de 26.636. Asta în timp ce Curtea de Conturi a găsit că, la preţul pieţei, achiziţia putea să se facă la aproximativ 6.500 de lei/buc. Interesant este şi faptul că 21 din stâlpii de iluminat au fost cumpăraţi de la… cultivatorul de sălcii! Adică de la aceeaşi firmă care a livrat 80 de puieţi de salcie decorativă la preţul de 2.142 de lei/buc.
În folclorul local au intrat şi „rotiţele de tomberon”. Deşi primăria avea concesionat serviciul de salubritate, a comandat totuşi, în acelaşi an de glorie 2011, câteva roţi de tomberon şi accesorii. Şi a primit! La preţul de peste 2.200 de lei/buc.
Cu aceeaşi ocazie, auditorii au descoperit şi plăţi fără bază legală la lucrări de amenajare şi întreţinere spaţii verzi, care în fapt nu fuseseră executate sau achitarea în avans a 163.000 de lei unor lucrări pentru grădiniţa cu program prelungit, pe care primăria nu a putut să o justifice.
Şi nu s-a oprit. În 2014, Curtea de Conturi a constat noi risipe
Achiziţii cu comenzi fără cantităţi, lipsă a documentelor de recepţie sau facturi întocmite după efectuarea plăţilor, toate l-au dus în instanţă pe primarul de Ghimbav, care printr-o sentinţă civilă definitivă, la începutul lui 2015, a fost obligat să recupereze prejudiciul.
Din 2011 a trecut ceva timp. După ani însă, auditorii au revenit la Ghimbav. Şi au avut din nou de lucru când au luat la puricat documentele contabile aferente execuţiei bugetare 2014.
Surpriză! Edilul nu s-a învăţat minte. Astfel, cel mai nou raport al Camerei de Conturi Braşov arată, din nou, mai multe plăţi efectuate fără bază legală. La obiectivul de investiţii “Etajare, mansardare şi extindere corp 4 Şcoala Gimnazială Ghimbav – strada Pieţii nr. 70”, finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Primăria Ghimbav a acceptat la plată situaţii de lucrări care cuprind decontarea dublă a unor lucrări şi decontarea unor articole de deviz la preţuri superioare celor din devizul ofertă, valoarea abaterii fiind estimată la suma de 93.000 de lei.
Tot în raportul făcut public la începutul acestui an, Curtea de Conturi a arătat că Primăria Ghimbav a făcut plăţi către SC MIKA ROLLS SRL Homorod, pentru achiziţia şi reparaţia mobilierului stradal şi a mobilierului din locurile de joacă pentru copii. Din verificări reiese însă că este vorba despre plata unor lucrări neexecutate, în acest caz valoarea abaterii fiind estimată la 325.000 de lei.
De asemenea, s-au plătit sume fără bază legală către Motcar SRL Braşov, pentru „Construire drum secundar în zona Transilana, din piatră spartă, oraş Ghimbav”, „Lucrări de îmbrăcare cu dale trotuare şi borduri” şi „Refacere trotuare și accese Str. Fabricilor – Ghimbav”, urmare acceptării la plată a unor articole de deviz la preţuri supraevaluate faţă de alte lucrări similare sau faţă de facturile de achiziţie (tarif utilaj, diferenţă preţ material şi tarif transport auto şi manipulare). Valoarea abaterii a fost estimată la 113.000 de lei. La acestea se adaugă alte plăţi fără bază legală, în valoare totală de 187.000 de lei, pentru modernizarea unor drumuri şi reparaţii la stadionul din localitate.
