O angajată a comisariatului Mureş al Gărzii Naţionale de Mediu a arătat „modelul“ după care funcţionarii publici angajaţi în instituţii de control pot crea mecanisme de mită, fără a încasa personal banii din infracţiuni. DNA l-a trimis în judecată sub control judiciar pe comisarul de mediu Daniela Burdeţi, care împreună cu administratorul unei firme de consultanţă de mediu a săvârşit 17 infracţiuni de luare de mită. În acest mecanism, banii, provenind de la agenţi economici aflaţi în postura de a plăti amenzi uriaşe pentru funcţionarea fără avize complete, nu erau încasaţi în mod direct de către funcţionara publică. Burdeţi a creat un sistem propriu de a lua mita de la firmele în cauză, obligându-le să plătească şpaga către administratorul unei firme care se ocupă tocmai de consultanţa de mediu.
Identifica poluatorii şi „uita“ de amenzi, trimiţându-i la „consultantul care trebuie“
Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat în rechizitoriu că, în calitate de comisar al Gărzii de Mediu – Comisariatul Judeţean Mureş, Daniela Burdeţi a creat un mecanism menit să îi aducă foloase necuvenite, dar fără ca funcţionarul public să încaseze banii direct. „Concret, inculpata Burdeţi Daniela identifica agenţii economici care desfăşurau activităţi fără a deţine autorizaţie de mediu şi care, în mod legal, ar fi trebuit să fie sancţionaţi contravenţional şi faţă de care se impuneau măsuri privind încetarea activităţii de poluator“, se arată în rechizitoriu.
Apoi, Daniela Burdeţi le pretindea ca, în schimbul neexercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv în schimbul neaplicării sancţiunilor prevăzute de lege, să îi plătească lui Ştefan Dunca (administrator al unei firme specializate în documentaţiile de mediu) un onorariu cuprins între 1.000 – 1.500 de lei, pentru întocmirea actelor necesare înlăturării neregulilor constatate.
Astfel, doar în perioada august – decembrie 2014, Burdeţi a pretins de la mai mulţi agenţi economici ca aceştia să-i dea bani lui Ştefan Dunca. În schimb, comisarul Gărzii de Mediu a „uitat“ de sancţionarea poluatorilor şi de faptul că aceştia nu aveau toate documentele în ordine. În final, în tot acest mecanism de mită, jumătate din banii colectaţi ajungeau la comisarul de mediu Daniela Burdeţi, iar cealaltă jumătate rămâneau la complicele său. De acest mecanism s-a aflat în 2014, când DNA a intrat pe fir şi a dispus arestarea pentru 24 de ore a comisarului Daniela Burdeţi. La acel moment, DNA anunţa săvârşirea a 9 infracţiuni de luare de mită. Numărul acestor infracţiuni a ajuns la 17 în această lună, când DNA a dispus şi trimiterea în judecată a comisarului Gărzii de Mediu de la Mureş.
Un comisiar de mediu cu salariu anual de 23.000 de lei
Ultima declaraţie de avere a comisarului de la GNM – Mureş, ce poate fi verificată pe site-ul instituţiei, este datată din 2014. În această declaraţie de avere, Burdeţi nu deţine decât un apartament cumpărat împreună cu soţul său, în 1990, şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în 2004. Oficial, salariul anual de 23.000 de lei de la Garda de Mediu l-a rotunjit cu veniturile obţinute ca lector la cursuri de specialitate oferite la Camera de Comerţ şi Industrie Mureş (1.600 lei) şi la Asociaţia de formare profesională a adulţilor (1.000 lei).
Având în vedere că angajata Gărzii de Mediu din Mureş nu are pe declaraţia de avere mari venituri, procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurator asupra autoturismului pe care aceasta îl are pe numele său.
Această faptă se poate descrie în mass-media mult mai simplu și mai aproape de adevăr. Intr-adevăr este fapta sancționabilă și merită pedeapsa.
Dar pe acest site eu nu caut senzaționalul, nu admit manipularea și vreau să luptăm professional pentru natură, fără manipulările ce au indus in eroare mulți civili, ce nu au înțeles nimic din Codul silvic. Am oprit străinii să nu taie mai multă pădure în cârdășia cu noi, dar distrugem în continuare structura pădurilor prin nerespectarea normelor silvice , a amenajamentelor, chiar și fără aviz de mediu . Se pierde controlul firav exercitat de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, custozii de arii protejate nu mai pot opri nicio exploatare care taie arborele cu cuibul de acvilă sau bufniță, sau lilieci,
Deci, atât de grav era poluarea cu mita, încât firmele , nici nu era sigur că aveau nevoie de autorizatie de mediu. Nu poți amenda, pt că pierzi în instanță, dacă firma amendată dovedește că nu a produs poluare(depășirea în emisii a limitelor pemise prin lege). Cel care a făcut documentația pentru autorizare de mediu , era consultatnt de mediu, care a emis factură și chitanță pentru elaborarea documentației. Seamănă ceva cu cel scris mai sus ? Fapta este reprobabilă, chiar dacă o mamă singură dorea să ajute odrasla să aibă o slujbă la o firmă de consultant, să piardă în îndeletniiri de doi bani.
Nici eu nu sunt sigura ca e clar cazul, si ca nu era un abuz in prima instanta. Mi se pare foarte greu ca sa dai asemenea putere pe mana cuiva platit cu mai putin de 2000 RON pe luna- presupun ca vorbim de sume brute.