Furtul din Sănătate nu mai are limite. Medici acuzaţi că eliberau reţete fictive pentru farmacia unui interlop

Procurorii DIICOT au descins luni la 59 de adrese din Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Vrancea, în cadrul unei anchete ce vizează destructurarea unei grupări înfiinţate de un interlop din Brăila, formată din farmacişti, medici de familie sau medici specialişti (oncologi), funcţionari de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului. Gruparea avea rolul de a elibera şi deconta reţete fictive, prejudiciul calculat până acum fiind de 9 milioane lei.

Din primele cercetări a reieşit că, în anul 2009, Titu Sgîrcitu (liderul unui clan din Brăila) a înfiinţat SC Ahmeya Pharm SRL (farmaciile Ahmeya), al cărei administrator este soţia sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Titu Sgîrcitu este încarcerat, în prezent, în Penitenciarul Focşani pentru mai multe infracţiuni de violenţă, el fiind cel care, în anul 2007, a bătut un cameraman de la Pro TV, „vinovat” că l-a filmat pe interlop în momentul în care acesta a intrat cu forţa într-o casă.

Anchetatorii susţin că, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul CAS Brăila, farmaciştii de la Ahmeya au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie.

În urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 -30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracţional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialişti oncologi Cosmin Boldeanu şi Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Creţu şi Vasile Sorica şi cu suportul unor angajaţi ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripţii fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament.

De precizat că medicul Cosmin Boldeanu, șeful secției Oncologie de la Spitalul Județean Brăila, este soțul judecătoarei Andreea Boldeanu, purtător de cuvânt la Judecătoria Brăila.

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleşea a emis reţete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziţionate de asemenea fictiv.

Procurorii mai susţin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat şi pe raza judeţului Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor, cât şi a unor medici şi funcţionari din cadrul CAS Constanţa.

Nu mai puțin de 18 infracțiuni în dreptul suspecților

Palierul grupării din Constanţa era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici şi funcţionari din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi CAS Constanţa.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 – februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi a numitei Maria Bănăţeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuie să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emită reţete fictive.

De asemenea, probele au reliefat că funcţionarii din CAS Constanţa, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informaţii cu privire la data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravenţională a acestei societăţi.

Acuzaţiile din acest dosar sunt de înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi de mită şi şantaj.