EXCLUSIVITATE ARC: BERLUSCONIZAREA PRESEI DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST

Un studiu recent produs prin programul Media and Democracy in Central and Eastern Europe al Oxford University a descoperit tendinte ingrijoratoare pentru libertatea presei in Europa Centrala si de Est (ECE). Perioada vizata 2009-2013. A fost analizata situatia din zece state fost comuniste, acum membre ale UE, autorii focusandu-se asupra presei de stiri, fie ea radio/tv, fie print sau online. A fost investigata relatia dintre calitatea democratiei si calitatea mass-media. Concluziile studiului nu sunt deloc comode pentru mogulii locali si jurnalistii lor de casa.

Din cauza recesiunii, mass-media din ECE a inceput sa devina mult mai vulnerabila fata de presiunile politice si economice. Autonomia jurnalistica este in continuare pusa in pericol de schimbarea politicii editoriale de catre patronatele actuale mai ales dupa parasirea de catre corporatiile straine (care mentineau un echilibru, fragil este drept) a mass-media regionala sau locala, mogulii autohtoni urmarindu-si doar propriile interese de afaceri.

Reteta prin care se fac presiunile este in general cunoscuta la noi, numai ca atunci cand o citesti negru pe alb scrisa de cineva de la Oxford, semnificatia se accentueaza puternic si ar trebui sa-i puna pe multi pe ganduri.

S-au facut presiuni prin publicitatea de stat sau de partid, spune Vaclav Stetka, senior research fellow la University of Oxford, care ofera si cateva exemple.

Romania: partidele politice au oferit in 2008 (anul alegerilor) cea mai multa publicitate, respectiv 8,4% din totalul pietei publicitare;

Cehia: Partidul Social Democrat a fost singurul mare contributor la publicitatea in presa scrisa in anul 2009;
Lituania: Ministerul Agriculturii a oferit cea mai multa publicitate in anul 2009; institutiile guvernamentale au oferit 16,4% din totalul cheltuielilor;

Ungaria: institutiile guvernamentale si companiile proprietate de stat au oferit peste 125% din sumele de publicitate cheltuite in anul 2009.

O importanta problema remarcata de autor este aceea ca s-a dat publicitate de la stat din fonduri europene. Exemple concrete: Cehia, Lituania, Slovacia, Bulgaria, Polonia si… Romania. Unde cel mai recent caz l-a dezvaluit chiar prietenul ARC, Catalin Tolontan care a scris despre cum a rezolvat Elena Udrea finantarea galei de box Bute – Mendy incadrand-o la “Servicii de publicitate finantate din fonduri europene in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013″.

Asadar, de la locale la transnationale si de la transnationale inapoi la locale. Trendul s-a inversat. Deglobalizarea pietei media din tarile Europei Centrale si de Est a insemnat alungarea practic, in multe cazuri, a investitorilor media potenti din tarile unde sosisera plini de energie, cu idei, dar mai ales cu conturi generoase si propuneri de relansare a posturilor/publicatiilor respective. Printre exemplele oferite figureaza si Romania. Aceasta pentru ca, pe de o parte, in anul 2010 Ringier a vandut actiunile sale la doua ziare din Romania lui Bobby Paunescu, un afacerit autohton. In acelasi an, 2010, WAZ a parasit Romania vanzand Medien Holding lui Dan Adamescu, si el un magnat local.

“Stransa intrepatrundere a oligarhilor cu puterea politica otraveste piata. Oligarhii din Balcani sunt multi si cumpara mult (in media) pentru ei insisi cu scopul de a exercita influenta politica, fara scopul de a castiga bani. Nu putem asista la asa o distrugere a competitiei”, aceasta este concluzia lui Bodo Hombach, CEO al WAZ Media Group, la despartirea de Romania pe data de 2 august 2010. Diferitele sectoare de business in care oligarhii locali au interese sunt cunoscute si se intersecteaza cu folosirea presei in interesul afacerilor. Romania este citata cu Dan Voiculescu (interese in televiziune, posturi de radio, ziare, energie, comert, servicii); Sorin Ovidiu Vantu (televiziune, posturi de radio, print, imobiliare si activitate bancara); Dan Costache Patriciu (print media si petrol); Ioan si Viorel Micula (alimente, bauturi racoritoare, imobiliare, print media, radio si TV).

Concluziile sunt between a rock and a hard place. Mass media este ghidata de interese economice, ceea ce genereaza scaderea standardelor, subiecte comerciale, tabloidizare, cresterea vulnerabilitatii in timp de recesiune (pentru ca nu este sustinuta de investitori straini). In aceste conditii, media sufera de ingerinte politice si de business strict ale oligarhilor. De altfel, autorul studiului numeste zona de interferenta, de suprapunere a zonei mass-media cu zona politicii si cu cea de business – berlusconizare. In realitate, cele trei : presa, politicul si afacerile ar trebui sa functioneze complet separat.

Ce nu spune Vaclav Stetka, autorul studiului, stim noi: mogulii autohtoni au fost mai smecheri. S-au straduit sa atraga investitori straini potenti, care la randul lor doreau sa transforme zonele in care au investit in puternice afaceri media, numai ca ai nostri, dupa ce s-au folosit de portofele generoase, pe fond de recesiune economica i-au determinat pe investitorii straini sa plece, ramanand ei mari patroni aici. Si cum presa nu stiu sa faca, o folosesc in schimb pentru contracte grase, pe post de agent de influenta pe langa liderii politici, puternicii zilei.

Vezi mai jos lista mogulilor