Clădirea poştei din Braşov cade peste trecători. Deşi are bani să înlăture pericolul, instituţia zice că nu are angajaţi care să intervină

Clădirea centrală a Oficiului Judeţean de Poştă din Braşov cade peste trecători, în timp ce instituţia spune că are banii cu care să înlăture bucăţile de zid periculoase, dar nu şi lucrătorii. În mod bizar, deşi clădirea sa este pericol pentru cetăţeni de mult timp, Poşta a scăpat de orice sancţiuni, primind până acum doar o „tragere de urechi“ din partea Serviciului de disciplină în construcţii de la Poliţia Locală. Acelaşi serviciu a formulat, nu demult, peste 40 de plângeri penale pentru alţi deţinători de clădiri din centrul istoric, majoritatea agenţi economici.

Oamenii sunt ameninţaţi de ţigle, tencuială şi bucăţi de cornişă

Clădirea Poştei din Braşov se află în centrul oraşului, chiar lângă Primăria Braşov. Imobilul este într-o situaţia jalnică de mai mult timp, însă vijelia de la sfârşitul lunii ianuarie a pus capac. Riscul care îi pândeşte pe cei care trec prin zonă a fost sesizat şi de Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar (APC), care a cerut oficial un punct de vedere din partea conducerii instituţiei şi aşteaptă să afle când vor fi făcute intervenţiile de îndepărtare a bucăţilor de clădire care dau să cadă. Imobilul, în care intră zilnic sute de persoane, are găuri vizibile în acoperiş, prin care intră ploaia.

Mai mult, în cazul unui vânt puternic, clienţii Poştei sunt ameninţaţi de ţigle, de bucăţi de cornişă sau de tencuială care stau să cadă.

Poşta a scăpat de amendă

Până acum, Poşta Română a reuşit să scape de o posibilă sancţiune contravenţională pe care ar fi putut să o aplice Poliţia Locală prin serviciul său de Disciplină în Construcţii. Acest serviciu a aplicat amenzi în valoare de aproape 500.000 de lei anul trecut, pentru nereguli la clădiri. Toate au fost pentru societăţi comerciale. Niciuna însă pentru Oficiul Judeţean de Poştă, a cărei clădire este în aceeaşi situaţie de mult timp.

Întrebat la începutul acestei luni despre situaţia clădirii Oficiului Poştal nr. 1, care se află chiar lângă Primărie şi despre măsurile pe care le-a luat pentru a determina conducerea Oficiului Poştal să înlăture bucăţile care ameninţă că cadă în capul trecătorilor, viceprimarul Braşovului, Ciprian Bucur, a precizat că „Poşta a primit doar un avertisment“. Imediat după această curiozitate a jurnaliştilor, conducerea Oficiului Judeţean de Poştă Braşov a precizat că a obţinut fondurile necesare înlăturării tuturor stricăciunilor, iar Compania Naţională Poşta Română SA este în curs de a contracta serviciile unei firme specializate, având în vedere că nu mai are angajaţi proprii care să se ocupe de asta. Aşadar, deşi conform acestei note fondurile există,  clădirea este la fel, iar riscurile la care se supun cetăţenii care vin la Poştă sau doar sunt în trecere prin zonă rămân la fel de mari.

De precizat este faptul că în urma vijeliei de la sfârşitul lunii ianuarie (despre care conducerea Poştei din Braşov susţine că ar fi motivul pentru care clădirea a devenit un pericol), mai multe clădiri istorice aparţinând unor instituţii publice importante au avut de suferit. Printre cele afectate se află şi clădirea Muzeului de Artă, clădirea Primăriei Braşov sau cea a Prefecturii. Dacă primele două instituţii au venit în timp util cu intervenţiile necesare pentru a se asigura că nu pun în pericol sănătatea cetăţenilor, la Poştă şi Prefectură situaţia a rămas neschimbată.

După sesizările din mass-media, Prefectura a luat „măsuri“: a apelat la ISU pentru a îndepărta ţiglele, bucăţile de faţadă şi de cornişă care stăteau să cadă. Pericolul pentru trecători rămâne însă în continuare, până când clădirea nu va beneficia de reparaţii capitale. Aceste reparaţii capitale au fost estimate de actualul subprefect, Romer Ambrus Mihaly, la 20 de milioane de euro.

 Braşovul are experienţe triste cu clădirile care cad peste trecători

 Clădirile (unele chiar monument istoric) lăsate în paragină care riscă să cadă peste trecători nu sunt o noutate pentru Braşov. În 2012, o bucată dintr-un imobil de pe strada Lungă nr. 7 s-a prăbuţit, strivind, în cădere, o bătrână de 77 de ani, care a fost ucisă.

În acea clădire au funcţionat, printre altele, un corp al Universităţii Transilvania şi Policlinica Studenţească. Clădirea de pe strada Lungă, datând din 1840, este cea care l-a găzduit, o scurtă perioadă, şi pe Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exil. În 2006, clădirea a fost cumpărată de la stat de un om de afaceri care imediat după tragedia din 2012 a început rapid lucrările prin care imobilul a fost transformat într-un hotel. În urma evenimentului, proprietarul s-a ales cu dosar penal pentru ucidere din culpă.