Cine sunt directorii de la Turceni și Rovinari care i-au umplut de bani pe Şova şi Ponta. Cum au ajuns șefi și cine i-a susținut

Alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, procurorii DNA i-au deferit Justiţiei şi pe foştii directori ai complexurilor energetice Turceni şi Rovinari. Laurenţiu Ciurel era la vremea comiterii presupuselor fapte penale, în 2007- 2008, directorul complexului energetic Rovinari şi acum este director general al complexului energetic Oltenia care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. Directorul complexului energetic Turceni era în 2007 Dumitru Cristea, iar directorul economic, Octavian Graure.

Au plătit comision de succes pentru eşec

Cei trei directori sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna complexurilor energetice. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură Şova şi asociaţii. Ar fi suplimentat valoarea contractelor prin acte adiţionale acordate prin încredinţare directă şi ar fi introdus plata unor comisioane de succes, deşi părţile din litigiu ajunseseră la o înţelegere. Apoi, directorii ar fi plătit datoriile pentru care s-au judecat sau ar fi renunţat la ele fără să respecte legea.

Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision

Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii  – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar. La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta, sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică, un comision din milionul de euro primit de la Turceni – Rovinari: aproape 60.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru două maşini folosite de Ponta şi cumnatul lui, Iulian Herţanu. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.

Ciurel australianul

Dan Laurenţiu Ciurel era director de investiţii la complexul energetic Rovinari încă de la reorganizarea companiei în 2004. În 2007 a fost numit director general, deşi în CV-ul postat pe pagina de internet a CE Oltenia a scris că a fost numit director general în 2006. Procurorul notează în rechizitoriu: “Inculpatul Ciurel Laurenţiu-Dan a fost numit director general al CER prin Ordinul comun al Ministrului Economiei şi Finanţelor din 16 mai 2007 şi al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului din 17 mai 2007. “

Ciurel s-a făcut membru PNL cu puţin timp înainte să fie numit director general la termocentrala Rovinari. Presa locală nota că a fost şi membru PC. În mai 2007, ministrul Economiei era Varujan Vosganian, iar şeful AVAS era Theodor Atanasiu, ambii de la PNL. În 2015, Parlamentul dominat de coaliţia PSD-UNPR-ALDE (PC + liberalii lui Tăriceanu) a respins cererea DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian în dosarul Romgaz. Vosganian a părăsit apoi PNL şi s-a alăturat partidului lui Tăriceanu aflat la guvernare alături de PSD, practic a trecut sau a rămas în barca puterii.

A acordat contractul Alstom de 162 de milioane de euro

Laurenţiu Ciurel a fost preşedintele comisiei de licitaţie care a acordat contractul pentru modernizarea instalaţiei de desulfurare de la Rovinari către Alstom, un consorţiu suedez. Contractul a fost în valoare de 162 de milioane de euro. Alstom a câştigat contractul, deşi a prezentat o ofertă mult mai scumpă faţă de un consorţiu chinez. Ciurel a explicat atunci că, deşi preţul celor de la Alstom era mai mare cu 17 milioane de euro, oferta tehnică a fost mai bună.

Asociat cu afacerişti clienţi ai CE Rovinari

În 2010, pe vremea guvernului PDL, Ciurel a părăsit compania şi a fost director la firma Katal Construct, unde deţinea 40 la sută din acţiuni. Ceilalţi acţionari cu câte 20 la sută erau: Theodor Adrian Niculescu, Dumitru Ştefuţi şi Gheorghe Vlădoiu. Ziarul local Gorjnews a scris pe larg despre contractele atribuite de CE Rovinari, pe vremea când era condus de Ciurel, firmelor lui Ştefuţi şi Niculescu cu care apoi Ciurel s-a asociat în vremurile de opoziţie.

A fost avansat

În 2012 însă, odată cu venirea la putere a USL, Ciurel a fost numit din nou director la Rovinari. La reorganizarea din octombrie 2012, Ciurel a devenit director general la complexul energetic Oltenia, care reuneşte termocentralele Işalniţa, Turceni, Rovinari şi Craiova II. El a fost prezentat de către Guvern drept manager privat întrucat Executivul se angajase în faţa celor de la FMI că va impune management privat şi profesionist la companiile de stat. Presa din acea perioadă a consemnat jocurile de culise în urma cărora Ciurel a fost desemnat manager privat. Astfel, firma germană de executive search Kienbaum, angajată de Guvern cu 250 de mii de euro, ca să găsească un manager privat la CE Oltenia ar fi înclinat pentru CV-ul unui specialist german. Premierul a dat de înţeles că îl preferă pe Ciurel şi până la urmă firma de executive search a oferit o listă cu mai multe nume, printre care şi cel al managerului român:

“La Complexul Energetic Oltenia, dacă managementul este performant, nu merg pe altă soluţie. Nu mă obligă nimeni, nici FMI şi nici altcineva, să pun străini. O să pun manager străin sau manageri privaţi la companiile care sunt pe pierdere şi pe care nu sunt în stare să le restructurez eu însumi, dar la o companie care e pe profit, de ce să fac acest lucru? Trebuie să fii străin ca să fii bun manager? Sunt şi români care sunt foarte buni manageri în companii din America sau din Marea Britanie. În România nu pot fi manageri? Unde constatăm că nu reuşim să avem un management românesc public performant, mergem pe acea soluţie (..) Eu am discutat de multe ori cu cei de la FMI şi mi-au spus că nu trebuie să punem manageri privaţi, ci să punem manageri performanţi şi nepolitici”, a declarat premierul la începutul lui 2013.

Un detaliu interesant

Faptul că Laurenţiu Ciurel era vicepreşedinte al PSD Gorj nu a mai contat. A fost de folos în schimb pentru justificarea numirii faptul că Laurenţiu Ciurel are dublă cetăţenie, română şi australiană. Între 1997 şi 2000, el a lucrat ca şi analist diagnoză vibraţii la compania Rotating Machine Engineers din Adelaide, Australia. Potrivit CV-ului lui Ciurel, compania din Australia se ocupa cu mentenanţa pentru firme din energie, minerit, industria cimentului, industia aluminiului, prin analiza şi interpretarea vibraţiilor la utilaje în mişcare de rotaţie. Cetăţenia şi experienţa lui Ciurel din Australia au fost de folos pentru prezentarea acestuia în faţa FMI drept un specialist de anvergură internaţională. Potrivit unor surse bine informate, este o uzanţă a serviciilor de informaţii să trimită specialişti români la perfecţionare în afara ţării.

Cristea ‘tanchistul’

Dumitru Cristea, apropiat de PSD, a fost numit director general al complexului energetic Turceni pe 24 mai 2007, tot de către ministrul Economiei, Varujan Vosganian şi şeful AVAS, Theodor Atanasiu.

În noiembrie 2008, Dumitru Cristea a fost arestat pentru trei zile în cadrul unei anchete a DNA Târgu Jiu, apoi în 2009 a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Cristea a fost acuzat că a cumpărat un tractor forestier de tip buldotanc nefolositor şi uzat de la o firmă controlată de  Mugurel Surupăceanu (FOTO JOS cu utliajul și Mugurel Surupăceanu), fost parlamentar şi prefect PSD de Gorj. CE Turceni a cumpărat buldotancul la un preţ de 4 ori mai mare decât valora în realitate. Surupăceanu importase utilajul din Ucraina cu 50 de mii de dolari şi l-a vândut CE Turceni cu peste 800 de mii de lei, adică peste 200 de mii de dolari, la cursul de la vremea respectivă.

În 2012, Surupăceanu a demisionat din Parlament şi nu a mai candidat tocmai pentru ca dosarul lui să fie mutat de la Înalta Curte la instanţele inferioare locale. Strategia nu ţinut la Tribunalul Gorj care, în octombrie 2013, l-a condamnat la 7 ani de detenţie. Fostul director Dumitru Cristea a primit 6 ani.

Cu toate acestea, pe 24 februarie 2015, Curtea de Apel Craiova l-a achitat pe fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu şi l-a condamnat pe fostul director CET Dumitru Cristea la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 6 ani şi cu interdicţia de a mai deţine funcţii publice sau în cadrul companiilor de stat.

Graure, spaima gălăţenilor, a sponsorizat Gala Bute

Octavian Graure era director economic la CE Turceni în 2007. Acum, el este trimis în judecată pentru abuz în serviciu alături de fostul director general Dumitru Cristea.

Graure a devenit director general al CE Turceni în guvernarea PDL când  CET a sponzorizat Gala Bute cu 100.000 de lei.

“Este un eveniment naţional, iar sponsorizarea aceasta vine de la sine. Trebuie să sprijinim astfel de evenimente, cu ecou internaţional. Eu cred că este o contribuţie motivată”, declara presei locale directorul Graure în 2011.

Ulterior, după venirea la putere a USL, Graure a devenit director adjunct economic în cadrul CE Oltenia Sucursala Turceni şi apoi directorul termocentralei Halânga din cadrul Regiei de activităţi nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin.

Între septembrie 2013 şi aprilie 2015 a fost director al CET Galaţi. Graure a fost numit director la Galaţi pe vremea când ministrul Energiei era Constantin Niţă (PSD). Electrocentrale Galaţi este deţinută de Electrocentrale Grup deţinută la rândul ei de Ministerul Energiei. Directorul Graure avea un salariu lunar de 18.000 de lei. Cu toate acestea, sub mandatul lui, Electrocentrale Galaţi a intrat în insolvenţă, iar oraşul de la Dunăre a rămas fără apă caldă şi căldură.

În aprilie acest an, Graure a fost reprimit de directorul general Laurenţiu Ciurel la CE Oltenia şi a devenit contabil şef la termocentrala Işalniţa din cadrul CE Oltenia.

Cei trei directori vor fi judecaţi acum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alături de premierul Victor Ponta şi senatorul Dănuţ Şova. Procesul începe luni, 21 septembrie, în cameră preliminară.