Cercetarea si fudulia (sau Arta de a face pe prostul)

O cercetare de calitate contribuie decisiv la bunastarea unei natiuni. Asta e clar pentru oricine are cap pe umeri. Vezi cazurile clasice precum SUA, Olanda, Japonia, si chiar natiuni mai mici sau care s-au dezvoltat mai tarziu, precum Finlanda sau Coreea de Sud. Din pacate cercetarea in Romania are un renume prost si multi o vad ca o gaura neagra unde banii sunt aruncati pentru a li se pierde urma. Si in mare parte aceasta opinie este bine intemeiata.

Pe acest subiect, intr-un apel catre autoritatea nationala care finanteaza cercetarea stiintifica (ANCS), asociatia Ad Astra (din care fac parte) atrage atentia asupra unui comunicat ciudat emis recent de catre aceasta (http://docs.ad-astra.ro/Evaluatori_straini_Nov2012.pdf). Despre ce este vorba? Pe scurt, ANCS vrea sa renunte la referentii straini in procedura de impartire a banilor de cercetare si nu prea stie cum sa o faca ca sa nu bata la ochi. Hilaritatea demersului este bine prinsa de catre comunicatul Ad Astra. Ma rezum la a aminti faptul ca ANCS vrea sa ne faca sa credem ca banii dati pe referenti (o suma oricum minora pentru serviciile aduse de fiecare referent) sunt o pierdere de bani. In total ANCS a folosit circa 1% din bugetul sau pe 2012 pentru referenti, fie ei din Romania, fie de aiurea. Ca suma sa bage spaima in contribuabil, ANCS o estimeaza in “lei vechi” in comunicatul sau oficial (fara a preciza ca foloseste aceasta unitate de masura perimata): nici mai mult, nici mai putin decat 40 de miliarde de lei !!!! Altfel zis, se exerseaza in arta de a face pe prostul…

Oricine iti da o gramada de bani – ca sa-ti cumperi o casa, sa-ti dezvolti o afacere, sa-ti iei masina – vrea sa se asigure ca nu-i bei banii la crasma sau ii joci la poker. Astfel, autoritatea nationala foloseste experti pentru a evalua cat de bune sunt proiectele propuse. Garantia unei astfel de expertize vine cand expertul evaluator este bine gasit (este pregatit in specialitatea proiectelor), cat mai obiectiv (nu profita direct din proiectul tau sau, dimpotriva, din eliminarea concurentei) si in general nu se preteaza la gainarii (pentru ca are deja o pozitie respectata).

Granturi romanesti de dimensiuni apropiate de cele occidentale (de obicei sute de mii de euro pe cap de cercetator) au produs nimic sau nimic de luat in seama. Exceptii exista bineinteles, dar acele exceptii nu au reusit sa produca o schimbare de la radacina in cercetarea romaneasca din ultimele doua decenii. Unde s-au dus banii, la ce au folosit? Dracu’ stie! Defuncta reforma Funeriu nu a avut curajul sa puna aceste intrebari cand trebuia sa o faca.

In schimb echipa Funeriu a incercat sa introduca o schimbare la baza prin care sa mai alunge din nulitatile abonate la hardaul de bani a cercetarii. Masura a fost simpla: introducerea referentilor straini. Aceasta decizie a dat o sansa oamenilor mai tineri, educati in Occident, sa faca cercetare adevarata in Romania. Sunt o mie si una de reprosuri care se pot face asupra modalitatilor de implementare a acestei masuri, si o sa ma ocup de asta la timpul potrivit, dar spiritul ei este corect. Referenti independenti se folosesc in toate sistemele de cercetare eficiente si de succes. In lipsa ei, acordarea finantarilor se va face pe baza de pile, cunostinte si relatii.

Iata ca ANCS nu pierde mult timp sub conducerea suprema a unui plagiator sa revina la “bunele obiceuri”. Inapoi la viitor!

P.S.

Un domn pe nume O. Pecican, profesor universitar (?) la Universitatea Babes-Bolyai, care a perfectionat si el arta de a spune nimic in 10 mii de semne in “eseurile” sale saptamanale din Romania Libera, considera folosirea referentilor straini drept o injosire. Tuna si fulgera impotriva folosirii dupa modelul european a limbii engleze in cererile de finantare. Ce mai conteaza ca domnul respectiv e profesor la facultatea de studii europene! Oleaca de mandrie nationala la loc nepotrivit nu strica, ca doar vin alegerile! Pana nu e si fudul…

Se pare ca aschia nu sare departe de calorifer la facultatea de studii europene!