Absorbtia fondurilor europene, in plan economic, trebuie
tratata ca fonduri/resurse atrase si deci ca investitii, utilizand toate
elementele pe care stiinta economica ni le pune la dispozitie. Lipsa
profesionalismului in acest domeniu, este deja evidenta si se reflecta in
incapacitatea de absorbtie existenta acum. Prezentul material are caracter
profund economic.
In plan financiar, utilizarea
si absorbtia fondurilor trebuie privita prin prisma eficientei economice = rezultatele ce se obtin intr-o activitate
economica, evaluate prin prisma resurselor consumate pentru desfasurarea acelei
activitati. Practic in
calculele de eficienta economica ne intereseaza punctul cand efectul total este
maxim si punctul in care efectul pe o unitate de efort este maxim, folosind
variante de analiza, si alegand nu cea mai buna varianta ci varianta optimain orice analiza de selectie a investitiilor. Optim care privit din punct de vedere sistemic, poate fi partial si total.
Conceptul de modernizare si restructurare se bazeaza pe: cerere reala si pe existenta pietei si competitivitate. Important este ca beneficiarul sa determine structura
investitiei sau a productiei si nu invers (cum se intampla acum pe fonduri),
aceasta ducand practic la tipul de modernizare si de crestere care poate fi:
intensiv, neutru sau extensiv. Doar tipul intensiv asigura o crestere mai accelerata
din perspectiva investitionala” – ceea ce ne intereseaza daca dorim
cresterea absorbtiei fondurilor europene.
Pentru a determina nevoi reale de investitii, de productie si implicit accelerarea
investitiilor (a absorbtiei) in plan economic, este necesar sa cunoastem cat
mai exact situatia reala (din teren)
a nevoilor investitionale ale Romaniei.
Deci este imperios necesar sa aflam, tratand stiintific –
economic pe baza de calcule, cele doua aspecte care pot determina accelerarea
investitionala (si deci absorbtia) si anume: cererea reala dar si piata
existenta si gradul ei de competitivitate.
In tot soiul de Comitete de participare la acest proces
al programarii de fonduri europene, putem probabil gasi dorinte, deziderate,
etc., dar cu siguranta in astfel de Comisii / Comitete, nu vor aparea rezultate
de studii si analize serioase economice. De exemplu, intrebari punctuale ar
trebui adresate catre aceste Comitete, vis-a-vis de Cererea reala si apoi
despre Piata si competitivitatea acesteia, analizate la nivelul de
actiune al Comitetului (local, regional, sectorial, national, etc.). Altfel
sunt niste reuniuni unde toata lumea prezenta poate avea pareri fara fond, deci
forme fara fond.
Modelarea
econometrică a balanţei de plăţi externe se poate realiza prin mai multe
procedee. E necesara abordarea modelarii celor două părţi componente ale
balanţei de plăţi externe: contul curent şi contul de capital şi financiar. Factorii
care acţionează aspura contului curent sunt: inflaţia internă, veniturile
disponibile interne, cursul de schimb şi constrângerile guvernamentale.
In metodologia ONU in legatura cu investitiile se
folosesc doi termeni:
- investitii brute care
cuprind valorile mijloacelor fixe in functiune, cresterea valorii
mijloacelor fixe circulante si soldul miscarii capitalului strain; - investitii nete care
cuprind investitiile brute – amortizarea.
Investitiile pot fi privite in primul rand ca o
cheltuiala, respectiv o resursa de tip avansat, in sensul ca este utilizata in
prezent si va duce la obtinerea de efecte viitoare si in al doilea rand ca un
proces formand procesul investitional.
Pentru economie, investitiile reprezinta ceea ce reprezinta motorul pentru un sistem
activ. Investitiile, ocupa o pozitie centrala in sfera productiei, precum si in
sfera consumului influentand simultan cererea si oferta. Astfel, in cadrul
circuitului economic, activitatea de
investitii joaca un rol dublu:
1. declanseaza proiecte, prinagentii economici, care
implementeaza diverse proiecte de investitii, in scopul sporirii ofertei de bunuri si/sau servicii prin cresterea
capacitatii lor productive, si realizarea de venituri suplimentare;
2. genereaza cererea
suplimentara in sectoarele conexe din amonte sau din aval, avand loc astfel, o crestere in lant a veniturilor
la toti agentii economici
antrenati, precum si efect multiplicator in domeniul ocuparii fortei de munca etc.
Realizarea de proiecte sau programe de investitiiconduce, in principal, la cresterea stocului de capital fix, constituind
elementul principal de realizare a modernizarii economice, prin crearea de noi
structuri in acord cu optiunile strategice, de perspectiva ale societatii;
totodata, este influentata rata de ocupare a fortei de munca, are loc
imbunatatirea calitatii vietii ca prim efect si ca efect in timp reducerea
presiunii factorilor care genereaza somajul. Corolar – asa se desfasoara
cresterea economica.
Avand in vedere
importanţa acordata investitiilor publice suplimentare in cadrul teoriei
neo-clasice a cresterii economice, este foarte important de stabilit daca
investitia publica este intr-adevar una suplimentarasau doar una care se substituieinvestitiei existente. Estimarea aditionalitatii,
a alocarilor inutile si a proceselor de substitutie reprezinta un element
absolut necesar in cadrul evaluarii dezvoltarii socio-economice.
Data fiind
importanta de a dirija noile resurse spre acele regiuni si sectoare
investitionale cu potentialul cel mai ridicat, a analiza gradul de adecvare a
alocarii resurselor, precum si daca acestea ajung la beneficiarii carora le
sunt destinate, reprezinta o activitate deosebit de importanta pentru
guvernanti, planificatori de politici publice, evaluatori, etc.
Apoi pentru a reusi o privire de ansamblu cat mai
cuprinzatoare, este tot atat de util sa cunoastem concret (nu ce zic
autoritatile/ministere/AMuri), problemele si elementele de distorsiune a
achizitiilor publice care induc coruptie (vezi Macromodelul Dobrescu) si
implicit distorsioneaza competitivitatea
pietei si apoi a cereii, ceea ce
ne produce practic decelerarea investitionala nereusind sa absorbim fondurile
europene, iar pe termen mediu si lung continua indubitabil trendul
subdezvolarii si a lipsei restructurarii in tara. Aceste fenomene sunt clare in
ecuatii de matematica economica indiferent de: deziderate politice, crize sau
alte subiecte de influenta umana.
Metodologia practica, aplicata in tarile dezvoltate
pentru a cunoaste in mod real cele de mai sus, se intruneste, in ceea ce de
regula este cunoscut sub denumirea de Consultare
Publica, pe diferite domenii, sectoare si paliere economice, etc.
Consultarea publica are mai multe forme de manifestare
concrete de tipul:
– intalniri de luru (focus group, brainstorming, etc.)
– mese rotunde cu sau fara documente/ chestionare -bine
tintite de completat
– chestionare (prin implicarea diferitilor actori
integratori) de completat
– studii si analize punctuale
Consultarea publica REALA nu se face prin postarea pe
internet a unor documente, cum e acum in administratia romaneasca.
In toate cazurile este nevoie apoi de entitati care sa
faca sinteze si analize privind informatiile primite, acestea pot fi obtinute
fara eforuri financiare prin implicarea ONGurilor sau a Sindicatelor /
Patronatelor, Asociatiilor de afaceri, persoanelor publice – oameni de afaceri,
sistem bancar privat, etc. care ar fi mai mult decat multumiti sa participle la
eforturi practice si apoi pragmatice pentru astfel de deziderate. Atragerea de
fonduri pentru investitii este de fapt varful de lance al unor astfel de
entitati.
Atragerea de fonduri, doar sustinuta in mod sistemic si
tratata economic, poate rezolva problematica absorbtiei fondurilor europene, la
un loc cu logica investitionala si nu separat. Absorbtia este privita de mediul
de afaceri ca investitie transformata in capital fix. Tratand atragerea de
fonduri ca stiinta economica, aceasta este concentrata in eficienta economica a
investitiilor.
Evaluarea si analiza eficientei economice a unui proiect
de investitii se realizeaza cu ajutorul indicatorilor
de eficienta economica a investitiilor. Acestia au rolul de a masura, in
modul cel mai exact posibil continutul real al eficientei economice, sub
multiplele ei forme sub care se manifesta. Fiecare indicator economic de
cuantificare a eficientei economice a investitiilor, poate sa se refere la un
singur aspect al eficientei economice, sau la mai multe aspecte.
Determinarea necesarului de investitii pentru asigurarea
cresterii economice cat si Determinarea necesarului de investitii cu ajutorul
indicelui de eficienta economica, si a unui model de crestere economica (in
2007-1013 avem Modelul Dobrescu pt fondurile UE; acum el va fi revizuit pt
2014-2020, licitatie in desfasurare); acesta este drumul corect din perspectiva
stiintifica – economica. Actiuni
discursive, care evidentiaza dorita de a absorbi fondurile eropene nu au
valoare stiintifica, ceea ce lipseste se vede – o abordare economica si
sistemica concreta.
Pentru asigurarea consistenţei prognozelor pe termen
mediu, Macromodelul Dobrescu a fost apoi cuplat cu un model econometric simplu,
construit pe baza unei variante transformate a funcţiei de producţie clasice de
tip Cobb-Douglas (incluzând ca factori, alături de forţa de muncă şi capitalul
fix, fluxul investiţiilor străine şi exportul). Deci planul = strategia a avut
consistenta prin aplicarea Macromodelului Dobrescu, si probabil va avea si
pentru perioada urmatoare de programare.
Dar Programarea fondurilor adica alocarea financiara a
fondurilor are 2 parti: intai prognoza(previziune – strategia, elementele de politici publice – Macromodelul
Dobrescu) apoi umeaza planificarea (transpunerea
strategiilor si a politicilor in planuri, programe si proiecte) care se executa
practic la noi sub ACIS MAEur unde este coordonarea asistentei.
Ceea ce a lipsit in abordarea perioadei 2007 -2013 dupa
planul obtinut de Modelul Dobrescu, este partea a doua, continuarea – programarea
de fonduri pe baza fundamentarii deciziei de alocare a resuselor prin
programarea fie ea: liniara, secventiala, dinamica, cu ajutorul dualei, CPM,
PERT, etc, fara baza stiintifica cunoscuta de cei ce fac aceasta planificare/
alocare.
Orice sistem, dar unul profesional ar fi mai util si nu
lasat asa la voia intamplarii, privind modul de alocare efectiv.
Ori, la noi, oamenii care lucreaza in acest domeniu nu au
trecut pe la scoala economica si nu au habar de modele de dezvoltare, decat asa
ca au auzit de ele, dar aplicarea acestora concreta este limba chineza.
Ei bine, asta este de fapt si ESECUL (rezultatul proastei
gestionari a planificarii neprofesioniste a fondurilor), pe care il vedem acum
cu totii prin lipsa absorbtiei sau a investitiilor asa cum au fost ele
nestiintific si slab alocate.
Mai mult intre cele doua etape trebuie sa existe o sinergie
(modelul de prognoza si apoi modelul de planficare /programare folosite),
altfel masuram mere cu pere; deci cei ce fac alocarea financiara/ bugetara,
trebuie sa cunoasca si sensul intrinsec al dezideratului unui model
macreoeconomic, atat la nivel national cat si la nivel sectorial (pe programe
AMuri si OIuri). Ei, si intreg acestui aparat de functionari i s-a cerut sa
produca absorbtia, iar acum li se cere functionarilor, in continuare, sa faca
ceva in sensul imbunatatirii aceluiasi fenomen. Statistic, istoric si
profesional nu vor putea.
In consecinta, pot fi gasite solutii paleative numai in
afara sistemului public, de exemplu, intalniri cu experti
evaluatori/consultanti si/sau cu beneficiari de proiecte din mediul privat, cu
ONG, cu asociati ale oamenilor de afaceri, etc. pe teme diferite:
Tema 1:
Suspiciuni de frauda (şi conflictele de
interese) Care sunt
conflictele de interese si fraudele existente deja? Care este incidenta statistica a conflictelelor de interese si
fraudelor? In ce momente ale
derularii unui proiect apar suspiciunile, fraudele efective si conflictele de
interese? Tipuri de frauda care
apar? Tipuri de conflicte de
interese care apar? Etc.
Tema 2:
Achizitiile publice (noi măsuri de
reglementare privind achiziţiile publice) Care sunt cele
mai intalnite elemente de frauda pe parcursul achizitiilor publice, exemple? Ce metode de distorsionare a
legalitatii in cadrul achizitiilor publice ati intalnit, detaliere? Exista metodologii mai bune de
achizitii publice, aveti propuneri concrete? Etc.
Tema 3:
Metodele functionale de imbunatatire a cererii reale pe piata romaneasca.
Tema 4: Piata
existenta si gradul ei de competitivitate
Tema 5:
Investitii absolut necesare in Romania anilor 2014 – 2020
Si altele…
