Cadou pentru Ponta și Mazăre. CCR dezincriminează conflictul de interese pentru mediul privat

Curtea Constituţională a luat o decizie marţi care ridică mari semne de întrebare. Prevederea din art. 301 alin.(1) din Codul penal, prin care era incriminat conflictul de interese din mediul privat, a fost declarată neconstituţională. Motivul: se încalcă libertatea economică şi dreptul la muncă. În urma acestei decizii, Parlamentul trebuie să modifice Codul Penal, în sensul dezincriminării conflictului de interese din mediul privat.

Ceea ce ignoră însă CCR era faptul că acest conflict din mediul privat avea legătură tot cu fapta unui funcţionar public. Concret, această infracţiune consta în faptul că un funcţionar public (de obicei şef printr-o instituţie) nu avea voie să ia o decizie în favoarea unei persoane (numire în funcţii sau acordarea de contracte publice), dacă în trecut între ei au existat relaţii economice, respectiv au fost parteneri de afaceri.

Ponta şi Mazăre, principalii beneficiari

De această modificare vor beneficia mai mulţi oameni importanţi cu dosare penale, în primul rând premierul Victor Ponta. Este vorba de dosarul disjuns din “Rovinari-Turceni”, pentru care Parlamentul nu a dat aviz pentru începerea urmăririi penale faţă de Ponta, şi care se află în lucru la DNA. Premierul era acuzat de procurorii anticorupţie că l-a numit în august 2012 pe bunul său prieten Dan Şova în funcţia de ministru al Transporturilor, deşi în trecut a primit de la acesta bani şi un autoturism.

Şi Radu Mazăre era acuzat într-un dosar al DNA de conflict de interese, după ce a semnat, în calitate de primar al Constanţei, contracte de zeci de milioane de lei acordate unei firme deţinute de Gabriel Strutinsky, în care Mazăre deţinuse în trecut calitatea de acţionar.

Alte dosare aflate în lucru la Agenţia Naţională de Integritate sau trimise în instanţă vor trebuie acum închise.

Ce a decis CCR

Curtea Constituţională a fost sesizată într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele în legătură cu neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal: “Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În unanimitate, judecătorii constituţionali au decis că sintagma “raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. De asemenea, judecătorii au decis ca fiind neconstituţională şi sintagma “ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul art. 308 alin. (1) din Codul penal: “Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane. (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

Cum sună motivarea judecătorilor

Curtea Constituţională susţine că noţiunea de ‘raport comercial’ nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese.

Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei ‘raporturi comerciale’ din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23 din Constituţie”, susţine CCR.

Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public.

Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie.