Atac triplu asupra Defileului Jiului și o primă reacție salutară a Administrației PNDJ și a Consiliului Științific

În 14 august, înainte de de minivacanță, mizând desigur pe neatenția societății civile, ANPM și APM Gorj au declanșat un atac asupra Defileului Jiului, pe trei fronturi. ANPM a postat completari la memoriul de prezentare pentru fiecare din cele două căi ilicite prin care se plănuiește continuarea lucrările de distrugere a Parcului National Defileul Jiului.

O cale este sub masca unei așa-zise puneri în siguranță, șarlatanie instituțională de proportii despre care am scris în primăvara anului trecut. A doua cale este cea letală, prin continuarea pe față a construirii hidrocentralelor declarate ilegale prin decizia definitivă a Curții de Apel București.

Încalcă astfel noua lege privind evaluarea impactului asupra mediului (292/2018). Nu ajungea că noua directivă a fost transpusă cu o întârziere de peste un an și jumătate, ANPM refuză să aplice legea prin care a fost transpusă, la peste 7 luni după ce aceasta a intrat în vigoare. Noua lege interzice evaluarea de mediu a unui proiect după ce lucrările au început. Iar lucrările au început in 2004…

Șmecheria cu ”continuare lucrări” nu este decât o manevră ilicită. Dacă așa ceva ar fi legal, atunci la orice proiect s-ar putea face evaluarea lucrărilor după începerea acestora, prin simpla adaugare a ”sufixului”: continuare lucrări.

Dragi funcționari ”de mediu”, lucrările ilegale se continuă, sau se demolează? Lucrările ilegale, care au produs deja impact semnificativ asupra speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnat situl, nu intră sub incidența OUG 68/2007?

APM Gorj, în aceeași zi de 14 august, a postat o decizie a etapei de încadrare fără evaluare de mediu, pentru racordarea la SEN a hidrocentralei de la Bumbești (construită ilegal și neterminată), adică pentru o linie de înaltă tensiune de 8,4 km, parțial în parc național. Este o anexă a proiectului hidroenergetic ilegal.

Evident că nu există o asemenea coincidență, că funcționarii de la București și de la Târgu Jiu s-au înțeles să se sincronizeze. Și evident că acest cumul de abuzuri în serviciu sincronizat nu putea avea loc decât la ordinul sau cel puțin cu aprobarea președintelui ANPM, Viorel Toma, fostul contabil din Prăjești.

Fiind vorba de un membru ALDE, partid condus de un inginer hidrotehnist, fost angajat la Apele Române, aceste sfori ilicite nu reprezintă nicio surpriză. Partea bună este că acest personaj a plecat, nu mai este președinte.

Revenind la APM Gorj, abuzul de acolo reprezintă o premieră. Pentru că tot APM Gorj a emis în 2017, pentru același proiect de racordare, o decizie a etapei de încadrare diametral opusă, cu evaluarea impactului asupra mediului și cu evaluare adecvată.

Adevărat că există posibilitatea revizuirii actului de reglementare, dar există o procedură clară, pe care APM Gorj nici vorbă să o fi urmat. Sunt niște formulare tip care trebuiau folosite, dar nu au fost.

Și dacă facem abstracție de faptul că racordarea este doar o anexă a proiectului hidroenergetic propriu zis, cei 8,4 km de linie electrică, cu 36 de stâlpi, au în sine un impact semnificativ de mediu și, mai mult, caracter vădit ilegal.

OUG 57/2007 prevede clar că: ”Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală” și că un parc național reprezintă o ”arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere”. O zonă mutilată de stâlpi de înaltă tensiune este opusul cadrului fizico-geografic în stare naturală. Iar dacă vorbim de recreere trebuie să avem în primul rând în vedere protecția peisajului. Turiștii vin într-un parc național să vadă natură intactă, nu stâlpi enormi de metal.

Convenția europeană a peisajului prevede că: ”protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană.”

Evident că valoarea patrimonială a unui peisaj dintr-un parc național constă în caracterul natural sau cât mai aproape de natural al acestuia. Protecția peisajului aici impune interzicerea oricăror elemente antropice care alterează caracterul natural, iar stâlpii de curent sunt un element clasic de alterare a peisajelor naturale. Vă mai amintiți cum deplângea Dan Păvăloiu prezența stâlpilor de înaltă tensiune în Țara Hațegului, la începutul emisiunii despre Râul Alb?

Plasarea stâlpilor implică schimbarea destinației terenului, deci infracțiune, conform art. 52, litera a) din OUG 57/2007.

Sursa foto: EuroNatur

În parcul național, spre deosebire de un sit Natura 2000, se protejează natura în întregul ei, cu biotic și abiotic, absolut tot, nu doar câteva specii/habitate protejate. Așa că evident că pericolul pe care această linie îl reprezintă pentru păsări nu poate fi ignorat. La doar 5 zile după atacul triplu al APM-urilor, Fundația EuroNatur a postat un articol despre pericolul reprezentat de liniile de transport al energiei electrice.

Din fericire, deocamdată, demersul ilicit al APM Gorj a fost blocat. În 27 august, Administrația Parcului Național Defileul Jiului a emis aviz nefavorabil pentru proiectul de racordare la SEN, invocând și Hotărârea nr. 3 din 27.08.2019 a Consiliului Științific al Parcului Național Defileul Jiului.

Trebuie să mulțumim Administrației PNDJ și Consiliului Științific, și să îi susținem în continuare, pentru a nu ceda presiunilor ilicite, care n-avem niciun dubiu că sunt imense în acest caz!

Observații au fost trimise la APM Gorj, în termenul legal, și de semnatari ai petiției pentru Defileul Jiului și de ONG-uri, dar APM Gorj ”nu obișnuiește” să trimită numere de înregistrare. Peste cetățeni și peste ONG-uri această instituție denaturată poate să treacă, a mai făcut-o și în trecut, dar peste avizul nefavorabil al Administrației PNDJ nu poate. Chiar și la noi, toate au o limită!