Directorul general al bancii cu capital majoritar de stat Eximbank, Ionut Costea, va plati o amenda egala cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi in care intarzie sa puna in executare o hotarare judecatoreasca definitiva din data de 23 aprilie 2010 care il obliga sa puna la dispozitia Aliantei pentru o Romanie Curata (ARC) o copie a contractului de promovare/publicitate incheiat de aceasta banca cu societatea SC Real Prompt Solutions SRL. Curtea de Apel Bucuresti a respins, la sfarsitul saptamanii trecute, recursul formulat de Ionut Costea impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti care il obliga la plata acestei amenzi, decizia instantei devenind astfel definitiva.
In plus, Ionut Costea este obligat sa transmita ARC, in maxim 30 de zile, informatiile publice solicitate cu privire la contractul incheiat cu SC Real Prompt Solutions. In caz contrar, potrivit articolului 24 din Legea 544/2001, refuzul directorului Eximbank de a furniza aceste informatii “constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei”. Prin urmare, ARC va face plangere penala impotriva lui Ionut Costea daca acesta refuza in continuare sa se supuna deciziilor obligatorii ale justitiei.
Cum si-a cumparat Eximbank stiri la televizuni private cu bani publici
Litigiul ARC cu Ionut Costea vine in continuarea a doua procese, din perioada 2009-2010, dintre Societatea Academica Romana (SAR) si Eximbank. In septembrie 2009, SAR a solicitat informatii privind imprejurarile in care Eximbank a incheiat un contract de promovare/publicitate a bancii cu SC Real Prompt Solutions SRL, inclusiv o copie a acestui contract.
SAR a cerut bancii sa faca publice aceste informatii dupa ce presa a relatat ca, in baza acestui contract, mai multe televiziuni de stiri au difuzat stiri si reportaje ce promovau produsele Eximbank fara sa fie marcate ca fiind materiale publicitare. La momentul respectiv, CNA a amendat televiziunile Realitatea TV, Antena 3 si OTV, pentru publicitate mascata. In plus, este neclara modalitatea prin care acest contract de promovare a fost atribuit de Eximbank societatii Real Prompt Solutions, desi aceasta firma avea zero angajati si si-a trecut publicitatea ca obiect principal de activitate abia dupa atribuirea contractului, la momentul licitatiei figurand la Registrul Comertului ca fiind o companie care se ocupa cu comertul cu electronice si decoratiuni interioare. Nici valoarea contractului nu este cunoscuta cu exactitate.
Eximbank a refuzat comunicarea informatiilor pe motiv ca, fiind o societate comerciala cu profil bancar, nu se incadreaza printre cei ce au, potrivit Legii 544/2001, obligatia de a comunica informatii de interes public si ca, in plus, informatiile solicitate sint protejate de secretul bancar. In aceasta situatie, SAR a actionat in judecata Eximbank, argumentand in fata instantei ca aceasta banca are obligatia de a comunica informatii publice in conditiile in care peste 95% din actiunile Eximbank sunt detinute de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). In plus, Eximbank functioneaza sub autoritatea unei institutii publice centrale – Banca Nationala Romana. De asemenea, SAR a argumentat ca respectivul contract de publicitate incheiat intre Eximbank si SC Real Prompt Solutions nu poate fi protejat de secretul bancar intrucit nu presupune atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite in cont propriu, prin urmare nu reprezinta o activitate bancara asa cum este definita de lege.
Ionut Costea trebuie sa se conformeze deciziilor Justitiei in maximum o luna
SAR a castigat acest proces atat la instanta de fond cat si la cea de recurs si a obtinut, pe 23 aprilie 2010, o hotarare judecatoreasca definitiva care obliga Eximbank sa comunice informatiile solicitate in termen de 15 zile, adica cel tarziu la data de 12 mai 2010. Cu toate acestea, Eximbank nu a comunicat informatiile publice cerute, astfel ca SAR a initiat o noua actiune in instanta impotriva directorului general al bancii, Ionut Costea, prin care a cerut amendarea acestuia pentru fiecare zi de intarziere in executarea hotararii. Ionut Costea a pierdut definitive acest proces in urma deciziei de saptamana trecuta a Curtii de Apel Bucuresti. In aceste conditii, nu doar ca Ionut Costea trebuie sa plateasca amenda prevazuta de lege dar este obligat sa transmita SAR informatiile publice cerute pana cel tarziu pe data de 15 octombrie 2011, altfel refuzul de a comunica aceste informatii este prevazut de lege ca infractiune.
Cine este Ionut Costea
Ionut Costea este cumnatul presedintelui Senatului, Mircea Geoana, fost lider PSD, si a fost numit in functia de director al Eximbank in februarie 2009 la scurt timp dupa ce PSD a intrat la guvernare alaturi de PDL. In anii ’90, el a mai ocupat diverse functii publice, cum ar fi cea de secretar de stat in Ministerul Finantelor, iar in perioada 2000 – 2004 a fost director adjunct la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Ulterior a fost presedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinte pana in 2008 dupa care a lucrat cateva luni la Emporiki Bank, pana la inceputul lui 2009 cand a devenit directorul general al Eximbank, fiind platit de statul roman cu un salariu lunar de peste 20.000 de euro.
Vizualizati aici ultima declaratie de avere depusa de Ionut Costea.
Stilul adoptat de IONUT COSTEA si comportamentul sau in cariera este unul tipic si caracteristic securisto-stalinist. Este la fel de “destept”, (i)responsabil si de “buna credinta” ca si MUGUR ISARESCU care sustine ca face grozavii financiare cand ia impruputuri externe ca sa sustina LEU in FATA EURO (fara sa existe un organism pt avizare care sa le analizeze in ce conditii cum, cat si cui se plateste), care sunt de fapt niste ghidusii ca la ALBA-NEAGRA pentru a mai ingrosa conturile unor dictatori ticalosi care ruineaza continuu Ro pentru ca cei ce stau de paza pt democratie au luat HAPURI.
Puterea politica din Romania postdecembrista, indiferent de formatiunile politice care au alcatuit-o in loc sa lupte ori sa militeze pentru formarea unor institutii publice fara vulnerabilitati pentru angajatii sai pe principii de competenta si moralitate au promavat si incureajeaza continuu politicile clientelare de tot “soiul” contribuind astfel cu vehementa la acutizarea disolutiei autoritatilor statului si la instalare unei administratii de stat cat se poate de vulgara si anacronica ajungindu-se in cele din urma la privatizarea functiilor statului (aceasta fiind cea mai mare inventie realizata in ultimul veac, in Europa, in domeniul politico-administrativ.
Domeniul financiar-bancar, sitemul autohton putea sprijin aparitia clasei de mijloc, dar a fost devalizat cu sprijin politic si iresponsabilitatea mai marilor din BNR in frunte cu marile bancher ISARESCU si este folosit continuu de, si pentru oligarhi.