Printre temele dezbătute săptămâna aceasta în cadrul Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților se numără înființarea de grupe de acomodare dedicate elevilor anterior școlarizați din străinătate, modificarea statutului cadrelor militare, desființarea Academiei de Științe ale Securității Naționale și introducerea de testări ale abilităților sportive la Evaluarea Națională.
Primul punct pe ordinea de zi pentru săptămâna aceasta îi vizează direct pe elevii care au participat în ultimii doi ani la cursurile unei unități de invățământ din afara României și urmează să fie integrați în sistemul educațional din țara noastră. Beneficiarii vor fi elevii din mediul preuniversitar de toate vârstele: de la preșcolari la liceeni sau elevi din ciclul postliceal. Inițiatoarea legii este deputata Simina Tulbure (USR), membră a Comisiei pentru învățământ, însă legea este semnată și de alți parlamentari ai USR, PNL, PSD, dar și 2 deputați neafiliați.
Potrivit acestei inițiative legislative, ușurarea procesului de adaptare la cultura românească a acestui grup de elevi va fi posibilă prin înființarea de grupuri de acomodare, a căror activitate va consta în predarea de cursuri intensive de limbă, cultură și civilizație românească, desfășurată în paralel cu invatamantul obligatoriu. Ministerul Educațieiva fi responsabil atât de elaborarea curriculumului, cât și de formarea personalului, didactic și psihopedagogic, în vederea gestionării corespunzătoare a posibilelor probleme din procesul de integrare al elevilor școlarizați anterior în străinătate.
Înscrierea în aceste grupe de acomodare va fi posibilă pe parcursul întregului an școlar, iar acestea vor fi înființate în funcție de cererea de inspectoratele școlare, de părinții sau tutorii legali ai elevilor. Cu toate acestea, existența a minim unui grup de acomodare pe raza fiecărui municipiu este obligatorie. În cazul în care într-o unitate de învățământ sunt înscriși mai mult de 5 astfel de elevi, responsabilitatea de asigurare a unei asistențe potrivite, prin asigurarea de consiliere psihopedagogică, organizarea de tabere și ateliere revine școlii, iar consilierul educativ pentru programe școlare și extrașcolare va monitoriza implementarea acestor măsuri.
Printre motivele indicate pentru reglementarea acestor măsuri s-a invocat definirea unui cadru optim pentru combaterea barierelor sociale și lingvistice pentru copiii și tinerii cu lacune în scriere și vorbire, datorită expunerii reduse la limba și cultura românească până la înscrierea în sistemul de învățământ. Această măsură este cu atat mai urgentă în urma recentului context pandemic, întrucât un număr important de cetățeni a decis să se întoarcă în țară pe o perioadă nedeterminată. Mai mult decât atât, conform datelor furnizate de Inspectoratele Școlare Județene, în ultimii 3 ani au fost înscriși în medie aproximativ 10.000 de elevi/ an școlar anterior instruiți în străinătate.
Până la acest moment, propunerea a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru tineret și sport, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social.
Al doilea punct pe ordinea de zi consta in elaborarea unui raport comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceasta se refera la completarea legii privind statutul cadrelor militare.
A treia temă propusă spre dezbatere este comună pentru Comisia pentru învățământ, alături de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină, și imunități. Aceasta se referă la abrogarea Legii 56/2012, cu modificările ulterioare, care vizează organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN). Cu toate că la momentul adoptării legii anterior menționate, activitatea acestei instituții se preconiza a fi desfășurată sub coordonarea mai multor structuri cu activități științifice din cadrul sistemului național de securitate și cu avizul Academiei Române, în realitate acest lucru nu s-a intamplat. Din contră, ASSN a devenit propriul său evaluator de rezultate, iar în cadrul acesteia au existat numeroase exemple notorii de abuzuri prin acordare de diplome de doctorat. Mai mult decât atât, conform expunerii de motive pentru acest proiect legislativ, există deja instituții consacrate, cum ar fi Academia Militară sau Colegiul Național de Apărare, care îndeplinesc cu succes obiectivele ASSN, printre care atât promovarea pe plan național și internațional a cercetărilor științifice, cat și dezvoltarea stiintelor din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale în scopul alinierii la cerințele NATO și UE.
Propunerea al cărei inițiator este Traian Băsescu a fost adoptată de către Senat în anul 2018. De menționat faptul că inițiativa a primit puncte de vedere negative din partea Guvernului atat în 2020, cât și în 2021. Aceasta dezbatere este reluată de data aceasta în cadrul Camerei Deputaților, cameră decizională în acest context.
O ultimă inițiativă a acestei agende vizează promovarea importanței orei de educație fizică în școli și modificarea structurii Evaluării Naționale. Conform ultimului studiu Eurobarometru al Parlamentului European, aproximativ 63% dintre români nu practica niciodată niciun fel de activitate sportivă, România aflandu-se în top 10 al sedentarismului la nivel european.
Propunerea constă în includerea unei probe ce verifică competențele legate de un stil de viața activ:
- pentru clasa a II-a, rezultatele acesteia vor fi incluse în elaborarea planurilor
individualizate de învățare, alături de competențele de scris-citit și matematica);
- pentru clasa a IV-a, aceasta va fi inclusă în evaluarea națională realizată prin
eșantionare în vederea realizării de diagnoze pentru sistemul de învățământ primar;
- pentru clasa a VI-a, pe langa cele două probe transdisciplinare, elevii vor avea de
susținut încă două probe: o probă practica dintr-o disciplină sportivă la alegere și o probă scrisă pentru evaluarea cunoștințelor de igienă personală, fair-play și nutriție;
- pentru clasa a VIII-a, pe lângă probele la limba și literatura română, la limba de circulație internațională, la limba maternă (unde se aplică), proba transdisciplinară de matematică și științe, proba orală de evaluare a competentelor civice și sociale (susținută pe parcursul anului școlar) și proba practică de utilizare a calculatorului, se adaugă o probă practică la una dintre disciplinele sportive prevăzute de programa școlară, care va fi susținută pe parcursul anului școlar.
Cei care vor testarea abilităților sportive și modificarea structurii Evaluării Naționale sunt mai mulți senatori ai PSD, printre care fostul ministru al Tineretului și Sportului – Bogdan Matei, rectorul Leonard Azamfirei, dar și un senator PNL, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, Monica Anisie.
AndÎn prezent, această propunere a adunat avizuri negative din partea Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbați și a Comisiei juridice, de disciplină și imunități, iar Guvernul a trimis, de asemenea, un punct de vedere negativ pe această temă.
