Lucrarile au inceput pe 11 noiembrie 2010. Pana in acest moment au fost demolate 33 de imobile din zona istorica din care 4 monumente istorice. Au fost expropiate aproximativ 1000 de persoane, din care au fost evacuate aproximativ 350.
A. Fapte de natura penala
A1. Demolare ilegala a imobilului din str. Berzei 34, parte a unui monument istoric
In noaptea de 10 / 11 decembrie 2010, incepand cu ora 1, Primaria Municipiului Bucuresti a demolat imobilul din str. Berzei 34 / str. Stirbei Voda 89, parte a monumentului istoric „Ansamblu de arhitectura str. Stirbei Voda”.
In ziua de 10 decembrie 2010, ora 16, Ministerul Culturii avertizase public Primaria printr-un comunicat de presa ca nu a avizat demolarea imobilului si o somase sa nu demoleze.
Mai mult, la 10 minute dupa inceperea demolarii, Politia nationala a oprit lucrarile, pentru tulburarea linistii publice, si a chemat firma demolatoare a doua zi dimineata la sectia de politie pentru verificarea autorizatiei. Mai multe echipaje ale Politiei locale, subordonata Primariei, au ordonat insa continuarea lucrarilor si au pazit intrarea in santier pentru continuarea nestingherita a demolarii.
A2. Demolare ilegala a doua monunte istorice, Hotel Marna si Casa Radulescu (Cinema Feroviar)
Pentru cele doua imobile fusese emis un ordin de declasare de catre Ministrul Culturii, insa ordinul de declasare era contestat in instanta, procesul fiind in curs de desfasurare la Curtea de Apel Bucuresti.
Desi cunostea aceasta situatie, Primaria Municipiului Bucuresti a emis autorizatii de desfiintare pe 8 decembrie 2010.
Autorizatiile au fost suspendate de Tribunalul Bucuresti pe 21 decembrie 2010. In motivare, instanta consemna faptul ca imobilele isi pastreaza statut de monument istoric pana la finalizarea procesului de contestare al ordinului de declasare.
Desi cunosteau decizia Tribunalului Bucuresti, Directia pentru Cultura Bucuresti a emis avizele de desfiintare, iar Primaria Municipiului Bucuresti a emis autorizatiile de desfiintare pe 13 ianuarie 2011.
Demolarile au inceput in aceeasi zi, joi 13 ianuarie 2011 si s-au finalizat duminica 16 ianuarie. Sesizat pe 13 ianuarie, Inspectoratul de Stat in Constructii a refuzat sa suspende lucrarile.
Primaria Municipiului Bucuresti a refuzat sa prezite Prefectului Municipiului Bucuresti autorizatiile de desfiintare si a refuzat cererea acestuia de oprire temporara a lucrarilor pana la verificarea autorizatiilor.
A3. Fals in acte la Primaria Municipiului Bucuresti
Dosarul 62706/3/2010 deschis la Tribunalul Bucuresti a avut ca obiect suspendarea autorizatiei de desfiintare pentru mai multe imobile, printre care cel din str. Cobalcescu nr. 60. Pe 19 ianuarie 2011, Primaria Municipiului Bucuresti a prezentat instantei un proces verbal care afirma ca imobilul fusese deja complet demolat, desi imobilul exista inca.
A4. Nerespectarea deciziilor instantei
Prin sentinta civila 181/19.01.2011 in dosarul 62706/3/2010, Tribunalul Bucuresti a suspendat autorizatia de desfiintare pentru imobilul din str. Cobalcescu nr. 60. Decizia instantei a fost transmisa prin executor judecatoresc atat Primariei Municipiului Bucuresti cat si firmelor care executau demolarea. Cu toate acestea, demolarea a continuat si a fost finalizata in noaptea 19 / 20 ianuarie 2011.
Sesizate, atat Inspectoratul de Stat in Constructii, cat si Politia locala, au refuzat sa opreasca lucrarile, desi aveau competente in acest sens.
A5. Distrugerea neautorizata a imobilelor din intersectia str. Berzei / str. Vulcanescu
Desi nu avea avize de demolare de la Ministerul Culturii, Primaria Municipiului Bucuresti a evacuat in saptamana 17-21 ianuarie locatarii a 12 imobile de la intersectia strazilor Berzei si Vulcanescu, situate in zone construite protejate. Imobilele fusesera anterior expropiate de catre Primaria Municipiului Bucuresti, deci ii apartineau.
Sub privirile ingaduitoare ale Politiei locale, subordonata Primariei, 30-40 de persoane periferice au devastat cladirile in zilele de 20 si 21 ianuarie: s-au scos acoperisurile, ornamentele, lemnaria.
B. Expropieri salbatice si ilegale, cu incalcarea drepturilor omului
83 de cladiri au fost expropiate in anul 2010 in baza Hotararii de Guvern nr. 590/2010, emisa in baza Legii 198/2004. 40-50 cladiri fusesera expropiate in anii 2007-2008 in baza Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 262/2006, emisa in baza Legii 33/1994.
B1. Legea 198/2004, modificata prin Legea 184/2008, este neconstitutionala
Prevederile Legii 198/2004 in forma actuala contravin Constitutiei Romaniei, care prevede o justa si prealabila despagubire in cazul expropierilor. Conform Legii 198/2004, persoanele care contesta cuantumul expropierilor fixat de autoritatea expropiatoare, nu au acces, in perioada desfasurarii procesului de contestare, nici la proprietatea expropiata dar nici la suma in bani care i s-a consemnat de catre expropiator.
B2. Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, prin care s-a declarat initial utilitatea publica, si Hotararea de Guvern 590/2010, prin care s-a realizat a doua parte a expropierii, au fost emise cu incalcarea legii
Desi fiecare din aceste acte decidea expropierea a 13 monumente istorice, ele au fost emise de o autorizate necompetenta, nu de Parlament (asa cum prevede art. 7 din Legea 33/1994) si fara avizul Ministerului Culturii (asa cum prevede art. 10 din Legea 422/2001).
Desi instanta Tribunalului Bucuresti le-a solicitat in dosarul 52455/3/2010, reprezentantii Primariei nu au prezentat dosarul tehnic potrivit careia s-a declarat utilitatea publica, prevazut de Legea 33/1994. Mai mult, comisia care a declarat utilitatea publica fusese numita prin dispozitie a Primarului General pentru o alta lucrarea decat cea in cauza.
B3. Expropierile din 2010 au fost injuste, fara o expertiza prealabila
Desi art. 4 din Legea 198/2004 prevedea o evaluare din partea unui expert a valorii imobilelor expropiate, aceasta evaluare nu a avut loc. Proprietarilor li s-a consemnat suma minima prevazuta de grila notarilor publici la vanzari. In practica, proprietarii au primit 40-50% din valoarea de piata a imobilelor expropiate.
O dovada a faptului ca nici o evaluare imobiliara nu a avut loc vine din compararea sumei estimate pentru expropieri de Hotararea de Guvern 590/2010, 250 milioane euro, cu suma pe care Primaria declara in presa ca a platit-o pentru expropieri, 29 milioane euro.
B4. Evacuarile a cateva zeci de familii s-au facut cu incalcarea Codului de procedura civila
Articolul 578^1 din Codul de procedura civila, introdus prin Legea 202/2010 a micii reforme in justitie, interzice avacuarile in perioada 1 decembrie – 1 martie. Cu toate acestea, proprietarii a catorva zeci de imobile de pe axa Buzesti-Berzei au fost expropiati in lunile decembrie 2010 si ianuarie 2011.
B5. Evacuarile in exemple
In decembrie 2010, locatarii din str. Berzei, segmentul cuprins intre str. Stirbei Voda si Calea Plevnei, au fost evacuti in urma unor somatii care le cerea evacuarea in 72 de ore. In ianuarie 2011, locatarii din str. Berzei, segmentul str. Stirbei Voda – Calea Grivitei, au primit somatii de evacuare de urgenta.
Familia Matei, cu trei copii mici, era proprietara imobilului din str. Berzei nr. 26. Familia nu a contestat in instanta suma consemnata de
expropiatorul Primaria Municipiului Bucuresti. Din motive birocratice care sunt in culpa Primariei Municipiului Bucuresti, familia Matei nu a putut sa ridice inca suma consemnata in banca de expropiator. Sambata 15 ianuarie 2011 la ora 17 familia Matei a fost somata de Primaria Municipiului Bucuresti sa elibereze imobilul pana in dimineata zilei de duminica 16 ianuarie 2011 si sa se mute provizoriu intr-un imobil din periferia Bucurestiului, fara sursa de lumina si caldura. Cladirea din str. Berzei nr. 26 a fost demolata in dimineata zilei de 16 ianuarie 2011.
C. Incalcarea legislatiei in urbanism si dezvoltare durabila
Proiectul care se afla in executie in acest moment se bazeaza pe un act administrativ preliminar, Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 151/2006, care traseaza conturul viitoarei sosele. Lipsesc elemente esentiale: regulamentul de construire de-a lungul acestei sosele si a functiunilor permise, relatia cu zonele protejate pe care le strabate, reglementarea retelelor edilitare, etc. Lipsesc avizele importante prevazute de lege: avizul Ministerului Culturii, avizul de mediu, avizul Ministerului Dezvoltarii.
Certificatul de urbanism 260 din 15 mai 2008 emis de Primaria Municipiului Bucuresti prevedea elaborarea unui proiect complet (Plan Urbanistic Zonal) inainte de inceperea lucrarilor.
Cu toate acestea, pe 27 august 2009 s-a emis o autorizatie de construire si s-au inceput lucrarile in baza acestui proiect incomplet. Inceperea lucrarilor este cu atat mai absurda cu cat, in momentul inceperii lucrarilor, conturul viitoarei sosele trecea peste 13 monumente istorice pentru care nu exista nici macar o solutie de principiu agreata cu Ministerul Culturii in privinta soartei acestora.
D. Incalcarea legislatiei in constructii
D1. Autorizatia de construire a fost emisa cu incalcarea legii
Proiectul se deruleaza in baza autorizatiei de construire 363/27.08.2009. Pentru a evita obtinerea mai multor avize obligatorii, autorizatia de construire a fost emisa cu statut de autorizatie in regim de urgenta. Conform Legii 50/1991 a constructiilor, astfel de autorizatii se emit numai in cazul catastrofelor naturale, ceea ce evident nu era cazul in situatia de fata.
D2. Au fost demolate 33 de cladiri, din care 4 monumente istorice, in baza unor autorizatii de desfiintare emise cu incalcarea legii
Pentru fiecare din cladirile in cauza au fost emise autorizatii de desfiintare in regim de urgenta. Conform Legii 50/1991 a constructiilor, astfel de autorizatii se emit numai in cazul in care cladirile se afla in stare avansata de degradare si prezinta pericol public. Practica autorizatiilor de desfiintare in regim de urgenta poate sa deschida un sir interminabil de abuzuri: 90% din cladirile din Bucurestiul istoric au o situatie fizica similara cu cele 33 demolate.
Autorizatiile de desfiintare pentru cele 33 de cladiri au fost emise in baza certificatului de urbanism din 15 mai 2008, intre timp expirat.
Contrar prevederilor legii, in momentul emiterii autorizatiilor de desfiintare pentru cele 33 de imobile, doar pentru 6 dintre ele exista aviz de desfiintare emis de Ministerul Culturii.
Faptul ca autorizatiile au fost emise cu incalcarea legii este confirmat de deciziile Tribunalului Bucuresti in dosarele 60056/3/2010 si 62706/3/2010, in care s-a suspendat executarea a 3 dintre autorizatii.
D3. Lipsa panoului de santier
Conform Legii constructiilor, fiecare lucrare de construire / desfiintare trebuie sa fie insotita de un panou de santier, care sa ofere informatiile minimale despre autorizatie, beneficiar, constructor. Potrivit Legii, chiar Primaria Municipiului Bucuresti trebuie sa verifice existenta panourilor de santier la lucrarile din zonele centrale ale orasului.
Cu toate acestea, la niciuna din lucrarile de desfiintare pe care le-a executat, Primaria Municipiului Bucuresti nu a afisat panoul de santier.
E. Practici nedemocratice si neprincipiale ale PMB
E1. Demolarea unor cladiri pentru care era in curs verificarea juridica
Dosarul 62706/3/2010 deschis la Tribunalul Bucuresti avea ca obiect suspendarea autrorizatiei de desfiintare pentru 5 imobile. Niciunul din cele 5 imobile nu fusesera demolate la termenul din 12 ianuarie 2011. Pana la termenul din 19 ianuarie 2011, Primaria Municipiului Bucuresti a demolat in mare viteza 4 din aceste 5 imobile.
Asa cum am aratat in sectiunea A2, Prefectul Municipiului Bucuresti, care are conform Legii atributii de verificare a legalitatii actelor emise de autoritatile locale, a solicitat vineri 14 ianuarie 2011 Primariei Municipiului Bucuresti sa opreasca temporar lucrarile de desfiintare la Hotel Marna si la Casa Radulescu, pentru care instanta se pronuntase ca au inca statut de monument istoric, si sa prezinte actele in baza carora demoleaza. Primaria a refuzat sa prezinte actele si sa opreasca temporar lucrarile. Mai mult, a accelerat ritmul lucrarilor pentru a le finaliza in week-ed-ul 15-16 ianuarie, cand instantele si institutiile de control nu lucreaza.
E2. Refuzul de a pastra elementele valoroase din cladile demolate
Mai multe organizatii neguvernamentale si chiar Uniunea Arhitectilor din Romania au solicitat Primarului Municipiului Bucuresti recuperarea elementelor valoroase decorative si a elementelor de interior inainte de demolarea cladirilor. Niciuna din solicitari nu a fost admisa. Numeroase obiecte extrem de valoroase au fost complet distruse in urma demoloarilor.
Mai mult, organizatiilor nonguvernamentale le-a fost refuzata cererea de a fotografia interiorul imobilului din str. Berzei nr. 34, la care ne-am referit in sectiunea A1, inainte de demolare.
E3. Evacuari inutile, facute cu rea vointa impotriva cetatenilor
Dincolo de a fi ilegale, conform argumentelor din sectiunea B4, evacuarea celor 12 imobile de la intersectia strazilor Berzei si Vulcanescu la care am facut referire in sectiunea A5 sunt inutile. Pe segmentul respectiv exista doua monumente istorice (str. Berzei nr. 81 si str. Berzei nr. 89) care impiedica largirea soselei, iar perioada minima in care se poate produce declasarea este de cel putin 2 luni.
E4. Locuitorii monumentelor istorice sunt evacuati si mintiti de reprezentantii Primariei
Locuitorii monumentelor istorice Hala Matache, str. Berzei nr. 81 şi str. Berzei nr. 89 au primit somaţii de evacuare „in vederea demolarii” în săptămâna 17-21 ianuarie 2011, deşi imobilele nu sunt declasate şi declasarea nu se poate produce mai devreme de 2 luni. În plus, reprezentanţii Primariei au minţit locuitorii că imobilele pe care le locuiesc au fost deja declasate din Lista Monumentelor Istorice. Evacuarea locatarilor din monumentele istorice nu poate avea alt scop decât degradarea imobilelor în vederea demolării, prin permiterea intrarii de persoane periferice în acestea.
F. Complicitatea Ministerului Culturii
F1. Ministerul se preface ca nu stie ca nu a aprobat niciodata proiectul
Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este organismul stiintific asociat Ministerului Culturii in chestiuni de protectia patrimoniului. Pe 30 aprilie 2008 proiectul in varianta actuala, adica doar conturul soselei pe teren, a fost prezentat Comisiei. Comisia a dispus Primariei sa revina cu proiectul complet pentru a primi avizul Ministerului Culturii. Primaria nu a revenit cu proiectul, deci Ministerul Culturii nu a avizat niciodata proie
ctul.
Desi lucrarile in baza proiectului sunt de notorietate publica si cu consecinte importante asupra patrimoniului construit, Ministerul nu a cerut Primariei sistarea acestora, pana la avizarea proiectului complet de catre Minister, conform dispozitiei Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice din 30 aprilie 2008.
F2. Complicitatea Ministerului la declasarea Hotel Marna si a Casei Radulescu (Cinema Feroviar)
In septembrie 2010, Primaria Municipiului Bucuresti a solicitat Ministerului Culturii declasarea Hotel Marna si a Casei Radulescu pentru realizarea axei Buzesti-Berzei. Pe de o parte, Ministerul a acceptat sa discute punctual asupra unor imobile de pe axa Berzei-Buzesti inainte de avizarea intregului proiect, incalcand astfel decizia Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice din 30 aprilie 2010.
Pe de alta parte, procedura de declasare a celor doua imobile s-a desfasurat cu incalcarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor: s-au incalcat mai multi pasi procedurali, cel mai important fiind omiterea consultarii Sectiunii de Evidenta a Comisiei Nationale a Monumentelor, sectiune specializata in evaluarea monumentelor istorice.
Ministerul Culturii a fost sesizat de organizatiile neguvernamentale asupra incalcarii procedurii, dar si-a pastrat decizia de declasare a imobilelor.
F3. Complicitatea Ministerului la demolarea Hotel Marna si a Casei Radulescu
Pe 13 decembrie 2010 a inceput demolarea celor doua imobile, fara avizul Ministerului Culturii. Atat Ministerul Culturii cat si organismul sau local, Directia pentru Cultura Bucuresti, au refuzat sa dispuna oprirea lucrarilor, desi aveau competente potrivit art. 24 din Legea 422/2001.
Asa cum am aratat in sectiunea A2, pe 21 decembrie 2010, Tribunalul Bucuresti a suspendat autorizatia de desfiintare pentru cele doua imobile, apreciind ca acestea au statut de monumente istorice pana la pronuntarea Curtii de Apel asupra contestatiei ordinelor de declasare.
Desi cunostea sentinta Tribunalului Bucuresti, Directia pentru Cultura Bucuresti a emis avizele de desfiintare pentru cele doua imobile pe 11 ianuarie 2011.
F4. Duplicitatea Ministerului in ceea ce priveste demolarea ilegala a imobilului din str. Berzei nr. 34, parte a unui monument istoric
Asa cum am aratat in sectiunea A1, imobilul din str. Berzei nr. 34 a fost demolat in noapte de 10 / 11 decembrie 2010, desi Ministerul Culturii avertizase in prealabil ca nu a avizat demolarea si somase Primaria sa nu demoleze. Ministrul Culturii a declarat public pe 12 decembrie 2010 ca Ministerul va face plangere penala impotriva celor care sunt responsabili de demolare.
Ministerul nu a facut plangere penala asa cum anuntase. Mai mult, a avizat ulterior, prin avizul 17/Z/11.01.2011 emis de Directia pentru Cultura Bucuresti, organul local al Ministerului, demolarea deja realizata.
F5. Avizele de desfiintare pentru cele 33 de imobile demolate au fost emise de Directia pentru Cultura Bucuresti cu incalcarea prevederilor legale
Asa cum am aratat in sectiunea D2, Directia pentru Cultura Bucuresti a emis avizele de desfiintare pentru 27 din cele 33 de imobile ulterior emiterii autorizatiei de desfiintare, contrar prevederilor legale. Mai mult, in cateva cazuri, Directia a emis avizul de desfiintare dupa ce desfiintarea se produsese.
Toate cele 33 de avize de desfiintare au fost emise cu incalcarea legii, intrucat certificatul de urbanism expirase in momentul emiterii. Directia pentru Cultura Bucuresti fusese prevenita prin corespondenta oficiala asupra acestui fapt.
Pentru aproximativ 15 din cele 33 de avize, Directia pentru Cultura Bucuresti nu a consultat Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, organismul stiintific asociat Directiei pe chestiuni de protectia patrimoniului.
G. Nefunctionarea Inspectoratului de Stat in Constructii, organismul national de control in constructii
Inspectoratul de Stat in Constructii reprezinta institutia care asigura controlul calitatii si legalitatii in constructii.
G1. Inspectoratul nu a intervenit la demolarea Hotel Marna si a Casei Radulescu
Asa cum am aratat in sectiunea A2, pe 13 ianuarie 2011 Inspectoratul de Stat in Constructii a refuzat sa sisteze demolarea Hotel Marna si a Casei Radulescu, desi i s-a comunicat sentinta Tribunalului Bucuresti care afirma ca imobilele au statut de monument istoric.
Pe 14 ianuarie 2011 Inspectoratul de Stat in Constructii a refuzat sa sisteze demolarea Hotel Marna si a Casei Radulescu desi i s-a comunicat ca autorizatiile de desfiintare fusesera emise in baza unui certificat de urbanism expirat.
G2. Inspectoratul nu a comunicat actele pe care le detinea Prefectului, in subordinea caruia se afla
Pe 14 ianuarie 2011, Prefectul Bucurestiului a solicitat Inspectoratului de Stat in Constructii Bucuresti copii dupa autorizatiile de desfiintare pentru Hotel Marna si Casa Radulescu, in vederea atacarii acestora in instanta. Potrivit legii, Prefectul are atributii de verificare a actelor emise de autoritatile locale, iat Inspectoratul local este in subordinea sa.
Desi avea respectivele copii, Inspectoratul de Stat in Constructii a declarat Prefectului ca nu le detine.
G3. Inspectoratul a refuzat sa sisteze demolarea din Cobalcescu 60, suspendata de instanta
Asa cum am aratat in sectiunea A4, pe 19 ianuarie 2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat lucrarile de demolare la imobilul din str. Cobalcescu nr. 60. Sesizat de urgenta, Inspectoratul de Stat in Constructii a refuzat sa se deplaseze pe santier si sa sisteze lucrarile. Demolarea s-a incheiat in noaptea aceleiasi zile, 19 / 20 ianuarie 2011.
G4. Inspectoratul nu a oprit niciuna din cele 33 de demolari, desi se bazau pe un certificat de urbanism expirat
Asa cum am aratat in sectiunea D2, toate cele 33 de autorizatii de desfiintare se bazeaza pe un certificat de urbanism expirat la momentul emiterii autorizatiilor. Desi fusese sesizat in privinta acestui aspect, Inspectoratul de Stat in Constructii nu a oprit lucrarile la niciunul dintre imobile.
H. Nefunctionarea Politiei locale
Conform art. 8 al Legii 155/2010, Politia locala are atributii de verificare a legalitatii lucrarilor de construire si desfiintare.
H1. Politia locala a asigurat paza demolarii ilegale din str. Berzei 34
Asa cum am aratat in sectiunea A1, Politia locala a dispus reinceperea demolarii ilegale a imobilului din str. Berzei nr. 34, parte a unui monument istoric, oprita de Politia nationala. Mai mult, a asigurat paza santierului pe timpul demolarii ilegale.
H2. Politia locala nu a intervenit la demolarea din Cobalcescu 60, suspendata de instanta
Asa cum am aratat in sectiunea A4, pe 19 ianuarie 2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat lucrarile de demolare la imobilul din str. Cobalcescu nr. 60. Sesizata de urgenta, Politia locala a refuzat sa se deplaseze pe santier si sa sisteze lucrarile. Demolarea s-a incheiat in noaptea aceleiasi zile, 19 / 20 ianuarie 2011.
H3. Politia locala a protejat devastarea celor 12 cladiri din intersectia str. Berzei / str. Vulcanescu
Asa cum am aratat in sectiunea A5, nu numai ca nu a stopat devastarea neautorizata a celor 12 cladiri din intersectia str. Berzei / str. Vulcanescu, ci a supravegheat desfasurarea fara incidente a operatiunii.
I. Absenta d
ezbaterii publice si a accesului la informatii de interes public
Desi proiectul presupune schimbari functionale majore intr-o zona centrala a orasului si disparitia practic a unui cartier istoric, nu a existat nici o dezbatere publica asupra sa. Cele aproximativ 1000 de persoane expropiate si evacuate au aflat de proiect in momentul notificarii pentru expropiere.
Sub 10% din actele la care facem referire sunt prezente pe site-ul Primariei Municipiului Bucureşti. Prin solicitarile in baza legii accesului la informatii de interes public organizatiile neguvernamentale nu au obtinut mai mult decat actele deja prezente se site-ul Primariei. Marea majoritate a actelor la care facem referire au fost obţinute în instanţa, foarte recent.
Primaria a dorit de la bun inceput sa elimine pur si simplu pe fostii chiriasi ai caselor care au fost retrocedate .Asa s-a intimplat si cu noi ,ca fosti chiriasii din berzei 89. Parohia Popa Tatu a fost despagubita de primarie prin ordonanta de guvern,uitand ca in acest imobil locuiesc persoane care au platit chirie atat la romvial cat si la proprietar. Acum am primit ordin de evacuare fiind considerati ca locuim ilegal, fara a primi un spatiu in care sa ne depozitam bunurile.Casa a fost devastata de ,,recuperatorii,, de fier vechi,acolo existand bunuri care nu au mai putut fi depozitate la prieteni ,dar si cateva elemente decorative de valoare care ar fi putut fi pastrate …
Multumiri si admiratie ONG,urilor pentru incercarea lor de pastra acest colt al Bucurestiuli.
Bine, si? Daca autorul are dreptate, e vorba de o serie intreaga de incalcari ale legilor si regulamentelor in vigoare, incalcari facute de mai multe autoritati si chiar persoane de raspundere. Fara nicio teama, se pare. Repet: si ce daca?
Nu exista absolut nicio autoritate legala care sa ceara raspundere administrativa, punitiva, celor care isi permit sa faca abuzuri? Sa chemam poate americanii, rusii, sa faca eiordine in tara asta, daca noi nu putem? Daca nu, de ce mai scriem astfel de articole? Poate, sa avem o arhiva a abuzurilor facute…
Rabdare, plingerea penala e in curs de redactare….
@ Nick Sava
Acesta nu e un “articol” de opinie, e pozitia oficiala a asociatiei “Salvati Bucurestiul” si parte din argumentatia cu care asociatia a mers in instanta impotriva primariei capitalei.
Dava vrem sa facem ceva, putem sprijini “Salvati Bucurestiul” sau “Romania Curata”, de exemplu, initiative independente care sunt dispuse sa lupte pentru cauze care nu sunt ale lor, ci ale noastre, ale tuturor. Ii putem ajuta si noi. Sunteti avocat, arhitect, expert in constructii sau in mediu? Dati-le un telefon si oferiti-va sprijinul pro bono. Sunt oameni care o fac.
E o lupta de uzura. “Ei” nu obosesc. E nevoie de cat mai multi de partea “asta” a baricadei.