EnglishRedefinirea modalității de alegere a procedurii de achiziție în pachetul legislativ actual
O mare problemă a autorităților/entităților publice în planificarea și organizarea procedurilor de achiziție o reprezintă modalitatea de alegere a procedurii de atribuire.
La ce anume trebuie să se raporteze autoritatea contractantă când alege procedura: la valoare, la similaritate, la codurile CPV, la complexitate? La toate acesta?
Până la adoptarea HG 419, alegerea procedurii era definită de art 17 din HG 395 :
(1) Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte:
- a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevanță, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui anbugetar;
- b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
- c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.
(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a).
Legat de modul în care se indentifică utilizarea identică sau similară ne-am lămurit. Spre exemplu, dacă o autoritate contractantă trebuie să achiziționeze combustibil pentru autoturismele din dotare, autoturisme care utilizează atât benzină cât și motorină, dar și combustibil pentru centrală termică care funcționează pe motorină, însumează valorile aferente cantităților de combustibil necesar și alege procedura de achiziție pentru fiecare în funcție de suma rezultată.
În schimb, nu am reușit să clarificăm modalitatea de identificare a operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă.
În acest moment, prin HG 419, art 17 s-a modificat și are următoarea formă:
„Art. 17. – (1) Autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte:
a) valoarea estimată a achiziției;
b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.
(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligația că, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1).
Cum anume influențează complexitatea contractului în alegerea procedurii, rămâne încă un mister.
Să ne închipuim că o autoritate contractantă are de achiziționat niște bunuri – materiale de construcții. Achiziția este o achiziție de o complexitate redusă, valoarea acestor materiale fiind de 650.000 lei. Să înțelegem că poate să aplice procedura simplificată?
Și că să fie și mai confuză situația, alin (2) din formă actuală facă referire la “ similaritate” fără ca acum să mai întâlnim definirea acesteia în conținutul articolului.
O altă modificare a art 17 este cea legată de alin (4).
În formă inițială a HG, se preciza că pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, investiții ce nu făceau parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local, alegerea procedurii să se facă într-un anumit mod.
Interpretarea ANAP dată prin punctele de vedere emise cu privire la interpretarea acestui aliniat era că alegerea procedurii să se facă și pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, investiții ce făceau parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local.
S-a clarificat acest lucru, formă actuală fiind :
(4) Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziție publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele considerente:
a) valoarea estimată a contractului având că obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;
b) valoarea estimată a contractului având că obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite;
c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanță, asistență tehnică și altele, care necesită specialist certificați/atestați pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiții în parte și în funcție de valoarea obținută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea de achiziție corespunzătoare.”
După cum se poate observă se menține prevederea potrivit căreia se stabilește valoarea estimată a contractului având că obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în parte. Astfel valoarea contractului de proiectare tehnică tehnică și asistență din partea proiectantului se cumulează cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite.
Deși aceste servicii de proiectare nu sunt similare sau identice cu execuția lucrărilor, mai degrabă sunt similare cu serviciile de verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanță, asistență tehnică (prin diriginți de șantier?) dar mai ales cu serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, legiutorul a considerat că este cazul să se adune valoarea acestor servicii cu cele ale lucrărilor și astfel să se stabiliească valoarea ce conduce la o anumită procedură.
Merită să menționăm aici că deja au apărut “mici invenții” de eludare a acestei prevederi, respectiv se consideră că serviciile de proiectare faza PT sunt doar cele aferernte elaborării PT nu și cele pentru elaborarea documentației de obținere a Autorizației de construire, prin urmare au început să apară devize ale invesțiilor care să se “muleze” pe această interpretare.
Mai există situația în care procedura de atribuire este inițiată într-un an bugetar, fiind deci cuprinsă în PAAP-ul respectivului an, dar atribuirea contractului se face în anul următor. În această situație, conform opiniei ANAP menționată în Biblioteca de spețe, valoarea contractului în discuție trebuie luată în considerare inclusiv în vederea determinării modalităților de atribuire a celorlalte achiziții considerate similare din anul în curs. Asta pentru că, în caz contrar, din bugetul respectivului an, s-ar finanța achiziții similare care ar putea fi atribuite prin proceduri diferite, unele dintre ele inferioare, caz în care s-ar încălca prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, pentru a se evita o astfel de situație și în vederea realizării unei planificări corecte şi unei monitorizări eficiente a portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, contractul a cărei procedură a fost demarată în anul anterior va fi trecut și în PAAP-ul anului în care se atribuie.
