EnglishCând pășim în lumea administrației publice, am avea o viață mai bună și mai liniștită dacă procedurile ar fi într-adevăr mai simplu de parcus și de îndeplinit. Mai mult decât atât, ar fi de mare ajutor să nu ne mai lovim de diferențele inexplicabile de interpretare a regulilor și a procedurilor pentru aceeași acțiune de la un departament la altul al unei singure instituții, de la o primărie la alta, de la un ghișeu de administrație financiară la altul și lista, după cum știți din proprie experiență, poate continua nepermis de mult.
Da, putem spune clar și răspicat că suntem de acord cu simplificarea și standardizarea în rândul procedurilor de achiziții publice. Avem însă precizarea că standardizarea trebuie făcută cu mare atenție la specificul și la diversitatea de servicii și produse care sunt achiziționate în domeniul public.
Mai concret, despre ce vorbim?
De la data adoptării pachetului legslativ actual privind achizițiile publice, adică din 2016 și până în prezent, s-a discutat foarte mult despre dorința și necesitatea de a simplifica procesul de achiziție publică. S-au adoptat ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern, toate având scopul declarat de a simplifica, clarifica și corela unele prevederi, pentru a fluidiza procesul de atribuire a contractelor publice, îndeplinind, în același timp și condițiile de transparență.
Controlul ex-ante
Un rol foarte important în acest proces al achizițiilor îl are controlul ex-ante. Reforma controlului ex ante era prevăzută a fi realizată până la dată de 31 decembrie 2016 (a se vedea: H.G. nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul achiziţiilor publice pentru perioada 2015 – 2020 și observaţiile Comisiei Europene referitoare la neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante, exprimate în Scrisoarea nr. Ares (2017)3866477 – 02/08/2017).
Reforma s-a concetizat, în perioada decembrie 2017 – iunie 2018, prin adoptarea OUG nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii și a HG 419/2018. Mai exact, vorbim de reformă de la aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.
Din păcate, observăm că rezultatul adoptării acestor acte normative nu a servit scopului promis de simplificare.
În loc să vedem că se derulează proceduri de achziție rapide, în condiţii de eficienţă economică şi socială, cu respectarea principiilor achziițiilor publice (nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa; proporţionalitatea; asumarea răspunderii ), asistăm la un adevărat blocaj al procedurilor de achziție ce intră sub incidența verificărilor operate de către ANAP.
Acest fapt a fost constatat la achizițiile inițiate și selectate în programul de verificare ex ante al ANAP, începând cu sfârșitul lunii iulie- începtul lunii august 2018.
De ce apar blocajele?
În primul rând, de la data transmiterii documentației și până la data la care verificatorii ANAP au făcut primele observații a trecut o perioada de timp foarte mare. Vorbim aici de proceduri inițiate la începutul lunii august 2018, care până la sfârșitul lunii septembrie se aflau încă în starea de așteptare a validării. După ce, în sfârșit, au fost verificate aceste documentații, toate au fost respinse. Experții SAR în achiziții publice, ne-au comunicat că din toate discuțiile purtate cu actorii din domeniu și din câte site-uri de profil au consultat, nu a existat nicio documentație care să intre în verificare „ex-ante” după iunie 2018 și care să fie validată „ din prima”, indiferent de tipul autorității contractante sau de valoarea estimată a contractului.
Se părea că brusc, toate autoritățile contractante nu au mai știut să inițieze proceduri de achiziție sau să respecte prevederile legale.
O mare problemă de care s-au lovit autoritățile contracte a fost faptul că documentațiile erau verificate după anumite grile de verificare ce nu le erau cunoscute.
În data de 27 iulie 2017 ANAP a dat un comunicat de presă (http://anap.gov.ro/web/clarificări-cu-privire-la-nouă-modalitatea-de-derulare-a-procesului-de-verificare-a-documentațiilor-de-atribuire/) și a explicat că, de fapt, întârzierea are la bază următoarele motive:
- noile modificări legislative obligă verificatorul ANAP să facă observații și în raport cu cerințele caietului de sarcini, prevederile contractuale și informațiile pentru ofertanți (fișa de date);
- reprezentanții autorităților contractante – fie ei angajați ai direcțiilor de achiziții publice sau consultanți – nu îşi însuşesc observaţiile venite dinspre verificator și/sau operează modificări pe alte aspecte ale documentațiilor pentru care nu au fost formulate observații de către ANAP.
- reprezentanții autorităților contractante nu utilizează documentațiile standard puse la dispoziție de către ANAP pe site-ul www.achizitiipublice.gov.ro.
În continuare, pentru a veni în întâmpinarea autorităților contractante, ANAP a publicat și listele de verificare pentru contractele de lucrări, de servicii de proiectare și de alte servicii intelectuale.
Asumarea răspunderii și ce anume verifică ANAP
O prima observație pe care am vrea să o facem și despre care s-a discutat atât de mult este legată de asumarea răspunderii.
Având în vedere că verificatorii ex-ante ANAP verifică CAIETELE DE SARCINI, fără să aibă, în multe dintre situații,pregătirea tehnică necesară pentru a face acest lucru. Dar și asta a fost rezolvată, vorba vine…, prin verificarea mai degrabă a formei, decât a fondului.
Cum art. 15 din OUG 98/2016 prevede:
Procesul de control ex ante este limitat la aspectele verificate şi constatate în baza listelor de verificare ale ANAP şi nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.
Așadar, verificarea Caietului de sarcini în loc să aibă în vedere respectarea prevederilor legislative, respectiv dacă Caietul de sarcini conține specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante (așa cum este specificat în HG 395/2016 – art 20 alin 10), ANAP urmărește :
- dacă furnizează informații cu privire la obiectivele și locația viitorului contract.
- dacă informațiile cu privire la contextul și obiectivele viitorului contract sunt clare.
- dacă oferă informații clare despre obligațiile principale și responsabilitățile părților în implementarea contractului
- dacă există o descriere clară a mecanismului de realizare a monitorizării activităților realizate de contractor, precum și a măsurătorilor aferente progresului fizic al lucrărilor executate
- dacă modul de monitorizare a implementării contractului este corelat cu natura acestuia, respectiv cu modul de decontare (decontarea poate fi pe stadii fizice sau obiecte/activități, ori pe articole de deviz aferente listelor de cantități ce au articole detaliate pentru toate operațiunile).
Documentele standard / modele
O altă observație este legată de documentele standard. Atragem atenția că unul dintre motivele invocate invariabil la respingerea unei documentații este neutilizarea documentației standard.ANAP a pus la dispoziția utilizatorilor un site unde se regăsesc mai multe modele de documentații standard: https://www.achizitiipublice.gov.ro/matrix/10/1/true
Așa cum se poate vedea, site-ul este realizat printr-un proiect finanțat prin POCA și pe pagină de start se regăsește această postare:
“Ghidul achizițiilor publice [Ghidul] este un instrument de orientare şi suport, fără caracter obligatoriu,care se adresează autorităților contractante și celor implicați în realizarea de achiziţii publice, și care furnizează informaţii cu caracter orientativ referitoare la toate procesele în legătură cu achiziţiile publice, de la momentul identificării nevoilor și realizării achizițiilor, monitorizarea execuției contractului și până la analiză gradului de realizare a indicatorilor de performanţă asociaţi achiziţiilor.”
Carevasăzică ghidul este un instrument de orientate și suport, atenție, „fără caracter obligatoriu”. Nicidecum un instrument obligatoriu!!!
Mai mult, în secțiunea Modele de documentații de atribuire standardizate (subliniem: „Modele”, căci nu scrie „Formulare obligatorii”) se regăsesc modele de documentații pentru achizițiile de lucrări, servicii intelectuale, servicii de proiectare, furnizare de produse.
Observăm că nu se regăsesc MODELE de documentații de atribuire pentru TOATE tipurile de achziții – ceea ce ar fi, ne dăm seama, imposibil.
Dar cel mai import lucru este faptul că aceste modele – foarte stufoase și foarte greoaie în utilizare, cu cerințe ce exced prevederilor legale, sunt aferente procedurilor de licitație deschisă.
Din păcate, foarte multe dintre procedurile de achziții verifcate ex-ante de ANAP sunt proceduri simplificate, multe dintre ele fiind de servicii de proiectare. Asta înseamnă că modelele menționate mai sus nu se potrivesc și atunci cum ar putea să le folosească autoritățile contractante?
Ar mai fi de menționat, din ciclul: anomaliile sistemului, că multe dintre aceste proceduri de achiziție a serviciilor de proiectare sunt pentru sume ce se încadrează în achiziția directă, dar care, din cauza unei interpretări din Normele de aplicare a Legii 98/2016 (a se vedea: art 17, alin 4), trebuie să se facă prin procedura simplificată…
Calendarul achiziției se prelungește
Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm că autoritățile contractante trebuie să aibă în vedere că la o procedură de achiziție verificată de ANAP ex-ante este necesar să aloce zile suplimentare pentru verificare fiecărei etape, astfel încât, deși legea prevede că pentru o procedură simplificată pentru achiziția de lucrări sunt necesare minimum 15 zile pentru elaborarea ofertelor, în cazul unei proceduri verificate de ANAP dacă s-ar respecta acest termen, ofertanții ar avea doar 3 zile să elaboreze eventuale solicitări de clarificări.
Ca de multe ori, atingerea simplificării, trece printr-un drum anevoios de complicare. Poate că e nevoie și de aceste experiențe ca să putem să învățăm ce și cum trebuie făcut. Stați pe aproape! Noi continuăm să urmărim evoluția situației și, mai ales, să sperăm la simplificarea mult așteptată.
Vă invităm să citiți și:
A venit vremea pentru digitalizarea achizițiilor publice!
Achizițiile publice s-au modificat din nou. Ce e nou?
Photo by Nick Fewings on Unsplash
