Care sunt avantajele și limitările punerii în aplicare a Pactelor de Integritate?

Pactul de integritate (PI) este parte dintr-un mecanism de control civic creat de Transparency International încă din 1990, pentru asigurarea integrității și transparenței în achiziții publice. Pactul de integritate este un instrument care promovează și aplică măsurile de transparență, supraveghere și participare în cadrul procedurilor de achiziții publice, stimulând, astfel, creșterea răspunderii celor implicați și derularea a cât mai multor contracte curate. Pactul reprezintă un acord comun între trei actori principali: (1) autoritatea contractantă; (2) ofertanții și, după atribuirea contractului, contractorul; (3) monitorul din partea societății civile. Pe durata execuției contractului de achiziție, părțile se constituie din ofertantul câștigător, autoritatea contractantă și monitor. De asemenea, subcontractanții ofertantului câștigător trebuie să facă și ei parte din PI.

Cele trei părți semnatare ale pactului se angajează să opereze transparent și corect, să nu realizeze înțelegeri secrete, să nu ofere/ia mită, să nu se implice în nici un fel de practici corupte pe toată perioada implementării contractului. Pacult include un sistem de monitorizare pus în aplicare de organizație neguvernamentală, care furnizează un monitor sau o echipă de monitori independenți. Pactul de integritate implementat în România este adaptat nevoilor țării și procesului de achiziție la care se referă. PI nu substituie legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, ci funcționează în cadrul legislației, urmărind aplicarea ei.

Monitorul independent urmărește îndeaproape toate etapele procedurii de achiziție publică: planificarea procesului de achiziție, derularea procedurii de achiziție, evaluarea ofertelor, desemnarea câștigătorului, implementarea contractului și recepția finală. Monitorul independent semnalează părților erori și/sau abuzuri potențiale și, în cazul unor suspiciuni de corupție, contactează autoritățile competente. Monitorul independent supraveghează punerea în aplicare a PI și se asigură că toate părțile își respectă angajamentele asumate în baza PI.

Un avantaj major al Pactelor de integritate (PI) este acela că poate fi implementat în cadrul activității de achiziții publice curente a funcționarilor și a organismelor contractante. Fiind, în principal, un instrument de colaborare, PI se bazează pe încredere și, prin urmare, este un instrument constructiv. Deoarece Pactele de integritate pun accentul pe prevenție, acestora le lipsesc efectele secundare ale altor instrumente de control asupra corupției, care, uneori, pot genera teamă și lipsă de încredere.

Principalele avantaje sunt:

• Implementarea standardelor dorite, fără modificări juridice suplimentare
• Asigurarea unui canal de gestionare a disensiunilor
• Sporirea credibilității și legitimității procesului, prin aportul specializat și independent al monitorului
• Reasigurarea tuturor actorilor implicați că acest aspect al proiectului, privind prevenirea actelor de corupție, se desfășoară bine, fără presiuni politice adverse
• Contribuția activă a societății civile la integritatea procesului.

Activitatea monitorului se concentrează numai asupra prevenirii corupției. O funcție extinsă a monitorului, ca de exemplu, supervizarea respectării de către contractant a legislației naționale a muncii, ar implica resurse suplimentare semnificative.

Pactele de Integritate au unele limitări. Printre cele mai semnificative, se numără:

• Nu pot eradica în totalitate corupția. Abordările complementare, cum ar fi intervenția eficientă a instituțiilor de control și începerea urmăririi penale imediate a infracțiunilor de natură penală,   trebuie să consolideze impactul unui PI.
• Ca orice mecanism, dacă nu este gestionat atent, PI poate face obiectul abuzurilor și poate fi folosit doar de fațadă. În cel mai pesimist scenariu, punerea în aplicare a PI poate părea “bună”, la suprafață, dar fără să livreze rezultate pe măsură.

Ce nu pot face Pactele de Integritate? În ce situații nu sunt potrivite?

O mare parte din ceea ce se poate realiza cu ajutorul Pactelor de integritate depinde de modul în care ele au fost concepute, de activitățile implementate în procesul în care au fost aplicate și de măsura și aria de acoperire care le-a fost conferită. Dar, există și lucruri care nu pot fi făcute cu ajutorul PI:

• Pactele de integritate nu elimină în totalitate corupția, iar, fără o monitorizare corespunzătoare și o atentă implementare, acestea pot să nu mai fie la fel de eficiente. Totuși, când în cadrul lor sunt incluse sancțiuni, acestea pot fi aplicate în cazurile în care apar acte de corupție;
• Pactele de integritate nu sunt menite să schimbe regulile de contractare, deși punerea lor în aplicare poate facilita discuțiile despre schimbările necesare;
• Pactele de Integritate nu schimbă instituții, în sine – dar pot facilita schimbarea;
• Pactele de integritate sunt menite să modifice comportamentul din cadrul proceselor de contractare în care sunt aplicate și pot facilita schimbarea dincolo de aceste procese, însă, pentru a realiza o astfel de schimbare, mai sunt multe de făcut;
• Ele nu înlocuiesc rolul agențiilor de control, de supervizare și reglementare, ci le completează;
• Participarea în număr mare a diferiților actori implicați, inclusiv a societății civile, în procesul PI nu eliberează statul de responsabilitate cu privire la deciziile luate în timpul procesului de contractare;
• În funcție de modul în care sunt concepute și de etapa din procesul de contractare în care sunt aplicate, Pactele de Integritate funcționează bine pentru procesul efectiv de licitație și vor avea un anumit impact asupra etapelor anterioare, însă vor fi mai puțin eficiente dacă nu vor fi instituite complet până la acel moment. Măsurile specifice de transparență și asumare a răspunderii trebuie să fie deja instituite în timpul etapelor de alocare a bugetului și de luare a deciziilor, pentru a contracara riscurile de corupție din aceste etape.

Impactul pe care îl poate avea un Pact de Integritate

Rezultatele și impactul punerii în aplicare a PI sunt greu de măsurat, adeseori deoarece ele înseamnă că “nu s-a întâmplat nimic rău”. Totodată, de multe ori, este dificil de stabilit o relație cauzală între “ce s-a făcut” și “ce nu s-a întâmplat”. Cu toate acestea, este posibilă măsurarea și observarea impactului. De asemenea, pot exista cazuri în care obiectivele de prevenire a corupției să fie atinse integral, dar, cu toate acestea, problemele de management pot să provoace întârzieri și costuri suplimentare. Concentrarea asupra anticorupției și resursele limitate de care dispune, în mod normal, monitorul nu permit supoziția generală conform căreia “totul va merge bine”.

Totuși, pe baza experienței Transparency International în implementarea Pactelor de Integritate, există indicatori de succes care pot fi observați:

1. Lucrurile decurg conform planului: cerințele din documentația de licitație au fost respectate de către ofertanți; angajamentele contractuale au fost respectate și puse în aplicare, iar proiectul a fost încheiat cu succes.
2. Proiectul a fost vizibil, transparent și asumat responsabil. Informațiile au fost făcute publice, iar participarea actorilor implicați nu numai că a fost posibilă, dar a fost și eficientă.
3. Conflictele și reclamațiile privind procesul de contractare și execuția contractului s-au redus la minimum și au fost gestionate corespunzător.
4. Se poate observa o reducere a costurilor sau prețurilor, comparativ cu bugetul inițial.
5. Strategia facilitează îmbunătățirea proceselor sau asumarea schimbărilor care vor ajuta proiectele viitoare, la nivel organizațional și instituțional (legal).
6. Este depistată și contracarată corupția și, prin urmare, se fac economii sau sunt preîntâmpinate pierderile.

Citiți mai multe despre Pactele de integritate în articolul cu cele mai frecvente întrebări și răspunsuri legate de acest subiect: Vrem contracte curate în achiziții publice!

Photo by Alex Read on Unsplash