Articol realizat de Alexandra Guramba, voluntar GIL S1

Finanțarea complementară este reglementată în Legea Educației nr.1/2011 la articolul 105. Aceasta se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată și asigură cheltuielile care nu fac parte din finanțarea de bază (finanțarea per elev) a unităților școlare. Categoriile de cheltuieli care pot fi acoperite astfel sunt cuprinse la alin.(2) al articolului din lege anterior menționat.

De asemenea, revine in responsabilitatea autorității lcoale să asigure fonduri și pentru cheltuieli cu:

a) investiții, reparații capitale, consolidări;

b) subvenții pentru internate și cantine;

c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor.

e) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii;

f) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

g) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare, centre de excelență organizate în cadrul sistemului de învățământ;

h) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;

i) gestionarea situațiilor de urgență;

j) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.

k) alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază.

 Așadar, se poate ajunge ajunge la concluzia că într-un stat modern, cu aspirații europene, astfel de investiții sunt imperioase. Contextul ne arată că logistica joacă un rol important în asigurarea învățământului de calitate, condițiile din sălile de clasă, din internate și cantine, bursele elevilor fiind bazele consolidării unei educații centrate pe beneficiarul primar al educației, elevul, și pe crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea acestora.

 Administrațiile locale, adică, în speță, consiliile locale, au obligația morală de a trata acest capitol bugetar cu rigurozitatea pe care o impune. Se impune pe această cale o analiză riguroasă a acestor investiții, în cazul nostru a bugetelor locale din ultimii 3 ani ale consiliului local ale Sectorului 1, unde vom analiza sumele investite la secțiunea dezvoltare respectiv internate și cămine.

 Evoluția alocării bugetare în cazul Primăriei Sectorului 1

     În anul 2022 au fost prevăzuți 78 de milioane de lei (aproape 16 milioane de euro) la cheltuielile secțiunii de dezvoltare, subcapitolul învățământ, iar în anul precedent (2021) 25 de milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro). În anul 2020 investițiile în mediul preuniversitar au fost de 374 de milioane de lei (76 de milioane de euro). Se poate observa o diferență majoră între sumele oferite în cei 3 ani consecutivi: dacă în 2022 sumele se triplează, în 2021 acestea scad considerabil față de anul anterior, ajungând să reprezinte doar 6,6% din cele din 2020.

     În ceea ce privește cheltuielile de funcționare prevăzute în ultimii 3 ani pentru cantine și internate bugetul este unul constant și anume 0 lei, precum cheltuielile secțiunii de dezvoltare pentru acestea. Se deduce din acestea lipsa de interes atribuită acestora de către administrația locală, fapt dezamăgitor prin prisma numărului de elevi care vin anual să studieze în municipiul București, în sectorul 1, de la distanțe considerabile față de casă.

 În urma acestei scurte analize asupra bugetelor locale ale Sectorului 1 din anii 2020, 2021 și 2022 putem concluziona că există clar loc pentru îmbunătățiri, prin investiții substanțiale în educația din mediul preuniversitar.

Luând în considerare importanța pe care ele o au pentru creșterea calității învățământului acestea ar trebui să fie bugetate conform relevanței pe care o au, anume una majoră.

 

Proiectul este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.