Articol realizat de Maria Cristu, voluntară în cadrul echipei Constanța

Deşeurile textile reprezintā o problemă globală. Producerea în masă a textilelor, nerespectarea normelor morale de sustenabilitate  de către industriile de textile și lipsa de informare privind volumul de poluare  ne conduc către distrugerea propriei planete.

     Știați că…

1. Peste 9 milioane de tone de haine ajung la gropile de gunoi în fiecare an, iar 2,2 milioane tone sunt incinerate?
2. Industria textilelor e a 2-a cea mai mare consumatoare de apă și e responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de carbon (mai mult decât toate zborurile internaționale și transportul maritim la un loc).
3. Bumbacul se descompune în 6 luni, îmbrăcămintea și țesăturile din lână până la 5 ani și articolele din nailon pana la 30-40 de ani? Unii cred că acestea se descompun în 500 de ani în funcție de condiții.
4. Fast Fashion-ul a provocat aruncarea de piese vestimentare la gunoi mai rapid decat oricand
5. Lâna fabricată degajă metan, acesta afectează mediul având un efect de 

 Legea 211/2011 a fost abrogată şi înlocuită peste 10 ani cu OUG92/2022 impunând măsuri de gestionare a deşeurilor textile.

 Din păcate, deşeurile textile nu reprezintă un interes semnificativ pentru autoritățile publice locale și pentru producătorii de industrie. Datorită lipsei unor reglementări clare, majoritatea deşeurilor textile ajung la gropi de gunoi, depozite de deșeuri sau la incinerare. 

 Reciclarea deşeurilor din România e de 14% față de ținta de 50% impusă de către U.E. Până în 2025 membrii U.E. trebuie să colecteze selectiv deşeurile textile. Astfel, colectarea selectivă a deşeurilor textile nu va fi doar prin proiecte pilot.

 Principalele dificultăți cu care se confruntă cei  care doresc să-și dea hainele uzate la reciclat e lipsa unor containere speciale puse la dispoziție de către primării. Totodată, lipsa informațiilor privind locul și modul de colectare pune cetățenii în dificultate deoarece sunt precizate minim 4 containere de colectare selectivă și anume pentru plastic, sticlă, hârtie și baterii.

România a ajuns pe deasupra să fie şi groapa de gunoi a altor țări europene, taxele pentru depozitare fiind mai ieftine.  Lipsa verificarii în prealabil la vamă a mărfurilor care intră în țară este de asemenea, o problema , aceasta situatie putând fi evitată. Spre exemplu, în anul 2019 într-o localitate din județul Călărași s-au descoperit 40 de baloți ce conțin 19.000 kg de deșeuri textile provenite din Italia.

Proiectul este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.