Articol realizat de Cristina Dobrota, voluntară în cadrul grupului din Giurgiu.
Județul Giurgiu se confruntă cu o serie de probleme serioase în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Autoritățile susțin că vina este împărțită, motivează pe scurt că nu sunt bugete, iar cetățenii par a fi indiferenți față de imaginile copleșitoare cu deșeurile stradale, deșeurile din păduri și, bineînțeles, deșeurile din zona Dunării.
Există posibilitatea ca acest aspect să fie rezultatul lipsei de cunoștințe a locuitorilor, sau poate că responsabilitatea le aparține celor care nu au reușit să dezvolte metode mai eficiente pentru a facilita acest proces.
De aceea, după câteva luni de activități și acțiuni de conștientizare despre situațiile existente lucrurile nu par a progresa. Însă, astăzi îmi doresc să ne concentrăm atenția către acele exemple care ne arată că se poate. Mai precis către acele exemple de bună practică de la internațional.
Descoperă în continuare 3 exemple din bună practică din alte state care au dezvoltata politici eficiente pentru a crește gradul de colectare separată și reciclare a deșeurilor.
Atunci când ne îmbarcăm pe drumul către reciclare, trebuie să știm de la bun început faptul că sintagma “Colectarea separată” este de fapt parte a procesului de reciclare. Practic, materialele care sunt reciclabile sunt colectate și transportate spre stațiile de sortare , iar apoi spre centre de reciclare, unde are loc (sau ar trebui să aibe loc) tratarea deșeurilor pentru reintroducerea lor în circuitul economic.
Pe plan internațional, există numeroase țări care au adoptat strategii și practici inovatoare pentru a promova reciclarea deșeurilor, iar în continuare poți afla despre 3 țări care au venit cu au propus modele care funcționează.
Germania – Sistemul “Pfand” pentru ambalaje returnabile:
Germania este renumită pentru sistemul său inovator de returnare a ambalajelor. Sistemul “Pfand” implică adăugarea unei taxe suplimentare la prețul ambalajelor pentru băuturi, cum ar fi sticlele de plastic sau sticlele de sticlă. Această taxă este returnată consumatorilor atunci când aceștia predau ambalajele goale în magazine specializate sau la automate de returnare. Astfel, se motivează populația să colecteze ambalajele pentru a primi înapoi suma plătită suplimentar. Această abordare a dus la o rată ridicată de reciclare a ambalajelor și la reducerea deșeurilor în mediul înconjurător.
De asemenea, Germania este recunoscută pentru “Grüner Punkt” (Punctul Verde) – un model care implică responsabilitatea extinsă a producătorilor și importatorilor de ambalaje, care trebuie să suporte costurile reciclării propriilor produse. Prin intermediul unui sistem de colectare selectivă bine organizat, germanii reciclează peste 65% din deșeurile de ambalaje.
În România, acest model se află în prezent în curs de implementare. După multiple amânări, autoritățile publice și-au asumat că Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) va fi funcțional până la finalul lunii noiembrie a acestui an.
producătorii, importatorii și comercianții de băuturi trebuie să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje.
Japonia – Programul extins de reciclare electronice (e-waste):
În 2023, Guvernul japonez a comunicat că s-au colectat și tratat aproximativ 550.000 de tone de deșeuri electronice, ceea ce reprezintă doar aproximativ 24-30% din totalul deșeurilor electronice (Sursa). Această situație nu afectează doar mediul înconjurător în absența unui tratament corespunzător al deșeurilor electronice, ci generează și pierderi financiare din cauza materialelor valoroase care ar fi putut fi recuperate.
Japonia se confruntă cu o cantitate semnificativă de deșeuri electronice, iar pentru a aborda această problemă, a implementat un program extins de reciclare a acestora. Acesta implică colectarea și reciclarea eficientă a dispozitivelor electronice uzate, cum ar fi telefoane mobile, calculatoare sau televizoare. Prin intermediul acestui program, populația japoneză are acces facil la centre de colectare specializate, unde pot preda astfel de dispozitive pentru a fi reciclate în mod corespunzător. Acest efort susținut a contribuit la reducerea impactului negativ al deșeurilor electronice asupra mediului și la recuperarea materiilor prime valoroase din aceste dispozitive.
Suedia – Sistemul avansat de colectare separată:
Asociația suedeză de gestionare a deșeurilor promovează trecerea către o economie circulară, în care oamenii folosesc produsele pentru mai mult timp și în moduri inteligente. Aceasta activitate include motivarea și îndrumarea cetățenilor/ consumatorilor pentru a-și schimba comportamentul. Dar este și despre furnizarea infrastructurii necesare pentru ca oamenii să facă singuri sortarea necesară (Sursa).
Acest fapt se traduce astfel: sistemul avansat de colectare separată implică mai multe categorii de sortare a deșeurilor. Practic, populația este încurajată să își sorteze deșeurile în mai multe categorii, cum ar fi hârtie, carton, plastic, sticlă, metal sau biodeșeuri. Fiecare categorie are propriile containere sau locuri de colectare specializate, iar autoritățile locale asigură o infrastructură eficientă pentru colectarea și reciclarea acestor deșeuri.
În contextul României (și al Europei), implementarea unor astfel de abordări este cu atât mai dificilă, dat fiind faptul că fiecare țară dispune de resurse și capacități distincte în transformarea acestei mișcări de reciclare a deșeurilor într-un program fezabil pe termen mediu și lung.
De aceea, este important să căutăm exemple care pot inspira România să implementeze soluții similare.
Proiectul este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.989 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.