Articol realizat de Iuliana Paunescu, voluntar în cadrul GIL Deva. 

Fiind de cele mai multe ori prezentat într-un ton acuzator, insuficient popularizat opiniei publice și un subiect controversat și contestat de mai multe voci din interiorul sistemului de educație din România, de elevi și părinți deopotrivă, este util să reamintim câteva informații cu privire la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment). Cunoscut sub forma acronimului PISA, programul constituie cea mai amplă evaluare educațională internațională, un studiu comparativ, iniţiat de către OCDE, cu scopul de a măsura competenţele de bază ale elevilor de 15 ani, având ca domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. România participă la Programul Internaţional OCDE – PISA încă din anul 2000, pentru a sprijini reformele necesare la nivelul sistemului educațional și a practicilor educaționale, reprezentând un subiect de interes pentru guverne, mediu academic, societate civilă și alte părți cu adevărat interesate de evoluția educației în țara noastră, comparativ cu alte țări în care se aplică aceste teste.

Datele colectate în urma administrării testelor PISA sub forma evaluării standardizate a elevilor aflaţi la finalul educaţiei obligatorii indică cât de bine sunt pregătiți elevii pentru a face față provocărilor din societatea actuală, aflată într-o continuă schimbare. Analiza și rezultatele evaluării oferă o imagine utilă asupra performanţei sistemului educaţional din România, nu investigând modul de însușire a unui anumit curriculum şcolar, ci achizițiile învățării elevilor, transferate în situații de viață, pentru a rezolva probleme reale, ceea ce ştiu şi pot face elevii cu bagajul informațional achiziționat, în mod real, practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare.

Pentru următoarea rundă a evaluărilor internaționale PISA planificată în 2025, se vor testa competențele elevilor din România care încep acum clasa a VIII-a, științele reprezentând domeniul principal, iar domeniul inovator fiind învățarea în lumea digitală (LDW), în ideea unei noi înțelegeri a termenului de alfabetizare științifică, care va pune accent pe capacitatea elevilor de a utiliza informația științifică pentru a lua decizii personale cu privire la fenomene legate de știință, precum sănătatea sau mediul, pentru a se implica în acțiuni alături de familiile lor, de comunitățile locale sau de societate. Se urmărește astfel formarea de abilități de viață durabile,  viitorii cetățeni activi deținând nu numai elemente de capital științific, ci și elemente de atitudine civică, de apreciere și de motivare, de conștientizare, precum și competența de a judeca în ce măsură sunt credibile  informațiile științifice și ce valoare au pentru binele comunității și  a mediului înconjurător.

Prin participarea la PISA 2025 se urmăreşte nu doar obținerea unei imagini detaliate cu privire la nivelul unor achiziții fundamentale, ci  și cuantificarea modului în care elevii folosesc știința atât pentru conservarea mediului înconjurător, pentru o dezvoltare durabilă, cât și pentru adoptarea unor politici educaționale pe baza acestor rezultate de către autoritățile decizionale în domeniu din România.