Scandalul Cristian Sima, incluzand la pachet lista celor care au investit prin domnia sa, precum fostul ministru de finante Daianu, inrautaeste si mai mult imaginea sectorului financiar.
Nu a fost de ajuns criza financiara din 2007 / 2008 cand a devenit clar ca multe imperii din sectorul financiar erau doar niste castele de carti de joc, iar profiturile declarate ani buni erau doar pe hartie.
Am vazut si cazuri precum Bernard Madoff, fost presedinte al NASDAQ si al altor escroci cu nume extrem de respectabile pana nu de mult.
In Romania, investitorii au devenit mai “sofisticati”, au trecut de la Caritas si FNI la Cristian Sima, profilul “investitorilor” a trecut de la niste analfabeti financiari (asa cum eram toti in anii ’90) la fosti ministri de finante.
Cine mai are azi incredere in banci, in firme de asigurari, in brokeri, in bursa de valori? Din ce in ce mai putini. Ne este teama ca daca inmanam banii nostri munciti catre sectorul financiar, vom avea de pierdut.
Lasand la o parte greselile sau incompetenta autoritatilor, avem de-a face cu un esec al capitalismului. Bancile si Bursa ar trebui sa fie instrumente prin care capitalul este folosit mai eficient, un loc unde cei care au o idee de afaceri reusesc sa o finanteze, sa o dezvolte, contribuind la cresterea economica.
Intermediarii financiari, fie ca se numesc banci, societati de asigurare sau brokeri, sunt esentiali in modelul economic actual. Pnaa il inlocuim, este nevoie de mai multa reglementare. Reglementare ce ar trebui sa fie ceruta si platita fix de catre acesti actori. Iar reglementarea inseamna transparenta, inseamna control independent si profesionist si inseamna educatie financiara. Adica fix acele ingrediente ce au lipsit din cazul Sima.
Avem de-a face si cu o lipsa de educatie financiara a investitorilor financiari. Ei ar trebui sa-si stie drepturile si sa stie riscurile. Iar daca nu le stiu, sa le invete. Eu cred ca nu ar trebui risipit episodul Sima, el ar trebui folosit pentru educatie financiara.
