O rudă de la ţară spunea în perioada căderilor istorice de zăpadă din judeţul Vrancea că nu ştia cît de mult a nins pe la noi dacă nu se uita la televizor. Se ştie că zăpezile din 3-16 februarie 2012 au avut un impact uriaş asupra publicului în principal din cauza blocării întregii reţele de drumuri şi a unei comunicări defectuoase între autorităţile statului. În această perioadă Sud-Estul României s-a aflat de două ori sub incidenţa Codului Portocaliu de ninsoare, viscol şi ger. Pentru noi toţi a fost o iarnă de neuitat, însă pentru “băieţii deştepţi” a fost o minunată oportunitate de a mai face nişte bani.
Vă întrebaţi probabil de ce scriem despre zăpadă în plină primăvară. Ei bine, abia acum, graţie Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, aflăm amănunte financiare din culisele deszăpezirii. Chiar dacă zăpezi similare au fost şi în judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa sau Călăraşi, în special Vrancea a fost “vedetă tv” şi a obţinut astfel instituirea stării de alertă care a permis contractarea de utilaje fără licitaţie publică. Autorităţile noastre, în frunte cu cele de la Focşani, au sperat să fie o ninsoare banală şi nu au acţionat deloc timp de trei-patru zile. Cînd situaţia scăpase de sub orice control, oficialii Consiliului Judeţean şi ai Instituţiei Prefectului nu au ezitat să sacrifice interesele publice pentru a promova jocuri de afaceri sau pentru a obţine capital electoral.
În ciuda faptului că Romania deţine strategii de comunicare publică în caz de hazarde naturale, instituţiile statului au arătat că nu deţin competenţe cheie, expertiză şi logistica necesare comunicării eficiente pe timp de criză. În schimb, dominate de interese obscure, au căzut în capcana manipulării, exagerării şi dezinformării, iar unii funcţionari ai statului şi-au arătat măsura incompetenţei. Pe fondul schimbării Guvernului Emil Boc, se ştie că preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea (PSD) a cerut insistent instituirea stării de urgenţă, însă s-a lovit de refuzul prefectului (PDL), care este şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Mai puţin călit în lupte politice, prefectul Sorin Hornea s-a văzut doborît în direct, la televizor. Ca urmare a presiunilor mediatice, în Vrancea s-a instituit starea de alertă, chiar dacă prin vecini situaţia era la fel de gravă.
Costurile reale ale operaţiunilor de deszăpezire nu se cunosc, în ciuda faptului că Guvernul a deschis baierele pungii, iar în Vrancea au ajuns milioane de euro, inclusiv în urma unei admirabile lecţii de solidaritate umană. Doar Consiliul Judeţean a împărţit localităţilor la ultima şedinţă 10 milioane de lei (peste 2,3 milioane euro), care au ajuns pe la „firme prietene”.
Instituirea stării de alertă a fost livrată publicului de baronul Marian Oprişan ca “o victorie a mass-media”, în timp ce prefectul judeţului s-a văzut obligat să intre în ceea ce specialiştii în comunicare numesc “spirala tăcerii”. Chiar dacă situaţia a fost grea, trebuie să recunoaştem că unii au plusat şi s-au folosit cu excelenţă de presă pentru o manipulare administrativă demnă de manual, de pe urma căreia au cîştigat capital politic şi bani. Mulţi bani. Captivi în propriile case, cu ochii la tv, sute de mii de cetăţeni au aşteptat primăvara să le topească zăpada devenită o amintire urîtă, dar extrem de scumpă. Ceea ce s-a întîmplat în această perioadă mi-a lăsat senzaţia că statul roman nu are capacitate de reacţie rapidă în caz de dezastre şi nu se poate mobiliza eficient pentru a-şi salva cetăţenii. Şi asta nu e bine deloc!
Silvia VRÎNCEANU NICHITA este redactor şef la Ziarul de Vrancea
