Plăți ilegale de la bugetul de stat de milioane de euro, lipsă de interes din partea instituțiilor statului față de sectorul agricol și zootehnic și un sistem informatic de cîteva milioane de euro ineficient. Acestea sunt principalele concluzii ale auditului realizat de Curtea de Conturi a României, în perioada februarie –iulie 2011, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Verificările au vizat perioada 2007- 2010 și s-au făcut atît la nivel central, cît și în teritoriu.
Subvenții acordate pe nedrept
Concluzia generală a raportului este că nici una din cele trei instituții nu s-a implicat suficient în implementarea propriilor atribuții, ajungîndu-se astfel ca bugetul de stat să fie prejudiciat cu circa 11, 7 milioane de euro.
”Urmare a constatării și a unor erori/abateri de la legalitate și/sau regularitate, au fost întocmite și 59 de procese verbale de constatare în care au fost calculate și prejudicii bugetului de stat, la o valoare totală, estimată, de 52.329,9 mii lei (cca.12,4 milioane de €), din care pagube (plăți nelegale) de 49.364,3 mii lei (cca. 11,7 milioane de €) și accesorii calculate de 2.965,6 mii lei (cca. 0,7 milioane de €) – curs valutar de 4,2 lei pentru un €”, se arată în raport.
Documentul sesizează faptul că APIA, instituție care gestionează fonduri de la bugetul de stat și europene pentru susținerea agriculturii, respectiv plățile naționale, este vulnerabilă. În absența unei colaborări eficiente cu celelalte instituții, ANSVSA și MADR, s-a ajuns ca APIA să facă plăți de peste 10, 7 milioane de euro unor proprietari de animale care nu aveau dreptul să încaseze acești bani.
”Proprietarii de animale au solicitat prime, în multe cazuri, și pentru animalele care nu îndeplineau cumulativ condițiile legale de eligibilitate, nu au respectat forma și conținutul documentației depuse pentru încasarea primelor, au înscris în cereri și/sau în documentele anexate acestora date eronate, nu au menținut în exploataţie, în perioada stabilită, efectivul de ovine/caprine pentru care au solicitat prime, au dat „declarații pe proprie răspundere” nereale cu privire la inexistența datoriilor la bugetul de stat și/sau la bugetul local”, susțin inspectorii Curții de Conturi.
Aceste lucruri au fost posibile deși există o bază națională de date, SNIIA, unde ar trebui înregistrate toate animalele, dar și eventualele modificări apărute (deces, introducerea în consumul uman etc.)
Bugetul de stat a mai fost păbugit și prin plata unor despăgubiri pentru animalele tăiate cu scopul lichidării unor focare de boli. În perioada 2007-2009, statul a plătit aproximativ 4,7 milioane de euro pentru acest tip de despăgubiri din care subvenții necuvenite de peste 830 de mii de euro, așa cum reiese din raport.
Una dintre condițiile pentru a beneficia de despăgubiri a fost și aceea ca animalele să fie înregistrate de SNIIA.
Baza națională de date s-a dovedit, în mai multe rînduri, un eșec, potrivit concluziilor inspectorilor Curții de Conturi. Deși sistemul trebuia să prezinte o imagine clară asupra numărului de animale din gospodării, în practică există diferențe semnificative între realitatea din teren și datele furnizate de SNIIA.
Prin urmare, s-a ajuns ca aceleași animale să fie mutate dintr-o curte în alta pentru ca proprietarii să încaseze subvenții.
„Inventarierea la nivel național a stabilit că 9,5 milioane de animale din speciile bovine, ovine, caprine și suine (reprezentând 32% din totalul efectivelor înregistrate în SNIIA ca fiind din acest tip de exploatație) au fost în mișcare necontrolat și fără documente legale între exploatații, au fost sacrificate și introduse în consumul uman, au murit ș.a. fără ca aceste evenimente să fie consemnate în SNIIA conform legii, ceea ce a reprezentat o vulnerabilitate majoră cu potențiale implicații asupra «asigurării și garantării sănătății animalelor, sănătăţii publice, siguranței alimentelor (…)» – care reprezintă tocmai domeniul de activitate al ANSVSA, prevăzut la art. 1 alin.4 din HG 1415/2009 privind organizarea și funcționarea ANSVSA”, concluzionează inspectorii.
Milioane de euro pentru un sistem ineficient
În luna decembrie 2004, s-a stabilit realizarea unui sistem unic de identificare și înregistrare a animalelor (SNIIA). Sistemul, gestionat de ANSVSA, ar fi trebuit să joace un rol important atît în ceea ce privește siguranța alimentelor, cît și în asigurarea unei baze de date pentru efectuarea unor plăți de la bugetul de stat.
Inspectorii Curții de Conturi ridică semne de întrebare față de modul în care a fost utilizat acest sistem pentru care statul a achitat, în perioada 2007- 2010, aproximativ 58 de milioane de euro. Banii au fost cheltuiți pentru plata medicilor veterinari responsabili cu identificarea animalelor și pentru serviciile prestate de operatorul SNIIA.
”Activitatea de identificare și înregistrare a animalelor, inclusiv crearea și utilizarea SNIIA și a bazei naționale de date gestionată de acesta, nu și-au atins în totalitate scopul și obiectivele pentru care au fost reglementate și finanțate de la bugetul statului – de instrument necesar activităților de supraveghere și combatere a bolilor la animale, de certificare a stării de sănătate a acestora, în vederea desfășurării în siguranță a comerțului, precum și de asigurare a trasabilității de la fermă la consumatorul final, în scopul asigurării siguranței alimentelor și a sănătății populației”, se precizează în raport.
Mai mult, medicii veterinari nu și-au îndeplinit atribuțiile legale, ”limitându-se la o prestație pur tehnică privind înregistrările în SNIIA, de regulă numai după momentul notificării lor de către proprietari și numai dacă notificarea a fost făcută”, se menționează în document.
La toate acestea se adaugă o serie de carențe și vulnerabilități incontestabile ale SNIIA – atât ca sistem integrat de software/hardware, cît și în ceea ce privește modul în care operatorul IQ Management SRL a prestat serviciile.
Pentru că operatorul nu și-a îndeplinit prevederile contractuale, ANSVSA a solicitat instanței rezilierea contractului.
Curtea de Conturi a mai constatat că, în baza datelor raportate eronat în SNIIA, APIA a făcut plăți ilegale către diferiți beneficiari. Responsabilitatea revine – potrivit auditului – atît ANSVSA, cît și APIA, cele două instituții negăsind o modalitate de colaborare pentru a înlătura disfuncționalitățile sistemului.
”Extensia” SNIIA, alte mii de euro risipite
Tot din bani de la bugetul de stat s-au mai plătit circa 180 de mii de euro pentru o extensie a aplicației ”SNIIA” contractată de APIA, în anul 2009, direct cu operatorul sistemului, în afara conținutului și termenilor din contractul existent deja între ANSVSA și operator.
”Din anul 2009, APIA a verificat eligibilitatea cererilor de prime prin utilizarea unei „extensii” a SNIIA, pe care a contractat-o ca pe un serviciu de proiectare, direct cu operatorul sistemului, în afara conținutului și termenilor din contractul existent între ANSVSA și operator, ceea ce excede prin consecințe, principiile economicității, eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice, având în vedere
că a generat și generează o serie de implicații”, au notat inspectorii în raport.
Pentru că cele două instituții nu au reușit să coopereze, s-a ajuns ca ”extensia” SNIIA să fie proprietatea operatorului și nu a statului. Prin urmare, dacă ANSVSA obține rezilierea contractului cu operatorul, APIA nu va mai avea dreptul să utilizeze ”extensia”.
Raportul de audit al Curții de Conturi scoate în evidență faptul că nici una dintre cele trei instituții verificate, ANSVSA, APIA și MADR, nu și-a dat prea mult interes în îndeplinirea atribuțiilor legale, dar nici reprezentanții Guvernului nu au fost curioși să vadă dacă instituțiile din subordinea sa își fac treaba. Raportul Curții de Conturi va ajunge la Guvern și Parlament.
Documentul poate fi accesat aici.
