Scandalul legat de Parcul Bordei/Satul Francez si de hotarirea unei instante de judecata, care a obligat bucurestenii la plata sumei de 225 milioane euro catre omul de afaceri Costica Costanda, nu a lasat indiferenta ARC.
Intr-un articol anterior (publicat aici), ARC isi exprima rezervele fata de solutia juridica aleasa de instanta, care il favoriza in mod evident pe omul de afaceri. Pe scurt, ARC se intreba de ce Tribunalul Bucuresti a mai “sanctionat” Municipiul Bucuresti (bucurestenii) cu 225 milioane euro pe motiv ca nu a aprobat PUZ-ul pentru terenul din “Satul Francez”, daca, in octombrie 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, chiar cu intirziere, acest PUZ.
In legatura cu acest proces, au existat jurnalisti de investigatie care au avansat ipoteza unor apropieri de natura profesionala intre judecatorul cauzei (dna. Evelina Oprina) si avocatii lui Costanda (dnii. Valeriu Stoica, Gheorghe Florea si Traian Briciu).
Printre altele, in presa, s-a sugerat ca judecatorul cauzei ar fi facut parte, impreuna cu unul sau doi avocati ai lui C.Costanda, dintr-o comisie constituita la Ministerul Justitiei pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila. Or, lucrul in aceeasi comisie permite apropierea de natura profesionala intre membrii ei, care conlucreaza, colaboreaza si isi armonizeaza punctele de vedere pentru a ajunge la un consens.
ARC a decis sa investigheze aceste ipoteze avansate in presa si a adresat Ministerului Justitiei o cerere prin care a solicitat componenta nominala a membrilor mai multor comisii constituite la Ministerul Justitiei, printre care si comisia de elaborare a proiectului de lege pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila.
Prin adresa nr. 71640/30.08.2011, Ministerul Justitiei a comunicat informatiile solicitate. Citam din raspunsul Ministerului Justitiei:
“B. Componenta comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Legii nr.13412010 privind Codul de procedura civila a fost urmatoarea:
1. Domnul prof.univ.dr. Gabriel Boroi;
2. Doamna judecator Mihaela Tabarca;
3. Domnul avocat Gheorghe Florea;
4. Doamna judecator Evelina Oprina;
5. Domnul judecator Gheorghe Liviu Zidaru
6. Domnul avocat Ovidiu Mircea Ursuta-Daraban.
Activitatea Comisiei a inceput in luna decembrie 2010 si a incetat la data finalizarii proiectului de lege, respectiv in luna mai 2011.”
Dupa cum se poate observa, Ministerul Justitiei a confirmat ca, timp de circa 6 luni, Evelina Oprina, judecatorul cauzei in care reclamant a fost Costanda, si unul dintre cei trei avocati ai lui Costanda (Gheorghe Florea) au fost colegi, au lucrat impreuna, in aceeasi comisie. Comisie care a avut o componenta destul de restrinsa, de 6 membri.
Adica, din 6 membri, 2 erau: judecatorul dosarului Costanda si avocatul unei parti din acelasi dosar.
In tot acest timp, al colaborarii/conlucrarii membrilor comisiei, la Tribunalul Bucuresti se derula un proces important, cu miza de milioane de euro, in care membrul comsiei de la pozitia 4 din tabelul transmis de Ministerul Justitiei era judecatorul cauzei Costanda, iar membrul comisiei de la pozitia 3 din tabel era aparatorul lui Costanda.
Comisia si-a desfasurat lucrarile in perioada decembrie 2010 – mai 2011, iar procesul la tribunal a avut loc in perioada: aprilie 2010 – iulie 2011 (dosarul a fost inregistrat la Tribunalul Bucuresti cu nr. 2008/3/2010). Evolutia procesului si termenele pot fi urmarite la aici.
Reclamantul Costanda a cistigat procesul judecat de colegul de comisie al avocatului sau si a obtinut 225 de milioane de euro de la municipalitate/bucuresteni.
Poate fi o coincidenta. Sau nu. Dar, esential pentru existenta increderii publice in justitie este ca si atunci cind exista doar aparentele unei lipse de impartialitate, judecatorul sa procedeze in asa fel incit sa inlature orice dubiu sau orice speculatie. Judecatorul cauzei avea aceasta posibilitate (vezi aici care era posibilitatea, conform prevederilor Codului de procedura civila) prin formularea unei declaratii de abtinere de la judecarea dosarului.
De ce nu a facut-o? That is the question…












la cat de plina de coruptie e justitia din Romania, nu te mai mira nimic….nici nu stii cum sa o numesti: o justitie corupta si mafiota sau o mafie care face si justitie?
SITEMUL JUDICIAR din Romania ESTE TOTAL INEFICIENT, idicatorii de bază ce caracterizează eficienţa sau randamentul sistemului judiciar românesc, celeritatea soluţionării dosarelor, numărul cazurilor cu schimbări de soluţii şi procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnări(mai ales pe coruptie), reliefează din nefericire pentru “democraţia românească originala” postdecembristă şi justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALĂ. Ineficienta justitiei este cauzata in principal de; CHICHITILE legislatie si procedurilor judiciare care sunt create pentru a da de lucru (bani multi) avocatilor, lipsa de pregatire profesionala si a capacitatii intelectuale reduse a justitiarilor, amestecul factorului politic pt. influientarea infaptuirii actului de justitie, coruptia manifestate la toate nivelurile si pe tot parcursul infaptuirii actului de justitie.
În vederea eliminării deficienţelor este necesară, mai intai DEPOLITIZAREA (decuplarea justitiei de sistemul politic) sau repingerea amestecului deciziei politice din functionarea sistemului de justiţie. Astfel normele care reglementează constituirea (compoziţia) Curţii Constituţionale a României şi a Consiliului Superior al Magistraturii precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– nr. membrilor să fie ales pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmele, fie 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două curţi să-şi desemneze în comun un candidat), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de drept din Romania;
B. Componenţa C.S.M. trebuie să asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefi ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membri desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţ
ile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 2 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
C. Pentru eficientizarea actului de justiţie (şi sub aspectul îmbunătăţirii celerităţii) este necesar înfiinţarea instuţiei JUDECĂTORULUI de INSTRUCŢIE si sa se excluda cea a “NUP” care incuba multa munca sterila si faciliteaza comiterea cu usurinta a unor acte de coruptie de catre justitiari.
– Sistemul de justiţie dovedeşte caracter comercial şi prin situarea in primele 6 locuri in top a veniturilor anuale a avocatilor datorita perpetuarii paradoxului precum că persoana care ajută un hoţ la săvarşirea de infracţiuni, se numeşte COMPLICE şi este pedepsit pentru asta. Iar dacă altă persoană ajută acelaşi hoţ după ce a săvarşit fapta pentru ascunderea ei sau zădărnicirea înfăptuirii actului de justiţie, se numeste AVOCAT si este platit pentru asta – CIUDATENIE JUDICIARĂ care în numele moralităţii şi bunei credinţe pentru dreptate trebuie rezolvată in mod ortodox-crestin.
– Populaţia României se află, după 20 de ani de la evenimentele din 1989 într-o continuă confuzie de aceea ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE, “ca necesitate socială obiectivă” şi nu de justiţie ca sistem de drept ce funcţionează ca o platformă de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante. FARA DREPTATE SI RESPECT FATA DE ADEVAR NU POATE EXISTA PROGRES GENERAL.
Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza (pentru infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime) prin copierea sistemului de justitie CANADIAN a (tribunalului electronic) bazat pe stiinta ciberneticii judiciare, unde completul de judecata este format dintr-un IT- ist [cibernetician] si un jurist dotati cu un calculator si softul adecvat.
Identitatea justitiarilor (datele de stare civila ale acestora) nu trebuie adusa la cunostinta publica. Relationarea pentru exercitarea atributiilor de serviciu sa se faca in baza unor coduri cifrate (purtate la vedere), schimbate periodic in functie de necesitatile obiective. Intocmirea documentelor procedurale de catre justitiari trebuie facuta de asemenea in baza codurilor cifrate, astfel sa se realizeze atat protejarea personalului in cauza cat si o diminuare considerabila a riscului coruptiei. NUMAI SOCIETATEA CIVILA POATE IMPLEMENTA ACESTE MASURI din motive lesne de inteles. HAIDETI SA INCEPEM ACTIUNEA DE IMPLEMENTARE.
Conlucrarea intr-o comisie de orice fel nu atrage starea de incompatibilitate . Motivul invederat de catre dumneavoastra nu poate fi un motiv de recuzare in conditiile legislatiei actuale din Romania . In aceste conditii, daca judecatorul cauzei ar fi realizat o cerere de abtinere motivata in sensul ca doreste sa se abtina de la judecarea cauzei respective intrucat conlucreaza intr-o comisie cu avocatului unei parti aceasta cerere ar fi fost respinsa cu siguranta .
CRISTIAN manaca castane necoapte. De ce nu se pronunta daca judecatoarea EVELINA OPRINA a luat spaga sau nu prin intermediul AVOCATIILOR excrocului de metropola COSTICA COSTANDA ca de fapt asta e miezul dezbaterii sau CRISTIAN e vreun critic literar care se vrea la CURTEA CONSTITUTIONALA. Acolo poate ajunge numai daca a inceput sa surzeasca si sa-i joace feste vederea.
eu am inteles ca traim in democratei si nu in dictatura…. dar daca interesele majoritatii sunt lezate… atunci termenul DEMOKRATIE trebuie aplicat in adevaratul sens al lui, adica nu TOTI fac ce vrea UNUL ci UNUL face ce vor TOTI. Pt mine acest nume caranda, piranda sau cu s-o fi numit el – NU EXISTA, exsista doar BUCURESTI
Spaga nu se dezbate se dovedeste. Orice cetatean responsabil care are indicii se duce si depune plangere la parchet.
De ce nu se gandesc sau nu se intreaba cei care au scris aici referitor la coruptia sistemului judiciar, de ce nu-si respecta statul obligatiile contractuale asumate? Ati avut vreunul dintre voi contracte cu statul roman sau autoritatile publice? Daca da, ati fost multumiti de modul in care ati fost tratati de Maria SA statul roman (care nu are nicio notiune de anagajament contractual, obligatie, principii de drept, forta obligatorie a contractelor, etc.)? Nu instanta a scos din buzunarele noastre milioane de EUR, ci chiar primaria, care isi imagineaza ca poate semna contracte pe care apoi sa le incalce fara nicio retinere, ca si cum obligatiile asumate de statul roman nu creeaza nicio raspundere pentru cei care le incalca. Poate ar trebui sa va documentati putin, inainte de a blama orice judecator care constata, intemeiat sau nu, si ulterior pronunta o hotarare impotriva statului. Sau sunteti adeptii principiului ca statul are dreptate in orice cauza si nu poate fi tras la raspundere?!