De ce merita sa avem societate civila. Coalitia cianurilor da inapoi

Ministrul Culturii si Patrimoniului, Kelemen Hunor, da semne ca nu mai este chiar atat de decis sa radieze masivul Carnic din Rosia Montana de pe lista monumentelor istorice astfel incat sa faca loc proiectului de exploatare miniera a aurului prin cianuri, planuit de compania Rosia Montana Gold Corporation.

Intr-o declaratie pe care a facut-o la sfarsitul saptamanii trecute la postul maghiar Duna TV, ministrul Kelemen Hunor sustine ca certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic, emis de ministerul pe care il conduce in baza avizului Comisiei Nationale de Arheologie, reprezinta doar un prim pas din procedura de radiere de pe lista monumentelor istorice.

“Ca decizia acestei Comisii de arheologie sa fie operativa, masivul Carnic trebuie scos de pe lista monumentelor de arhitectura categoria A şi eu acest lucru nu am semnat si nici nu am aceasta intentie”, a declarat Kelemen Hunor pentru Duna TV.

Cum dispare un obiectiv de pe lista monumentelor protejate

Metodologia prevazuta de lege pentru radierea unor obiective de pe lista monumentelor istorice a fost aprobata prin Ordinul ministrului Culturii nr. 2.260/2008 potrivit caruia procedura de declasare se declanseaza din oficiu in cazul „descarcarii de sarcina arheologica, in cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Nationale de Arheologie”.

Prin urmare, odata ce Comisia Nationala de Arheologie a avizat certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic pe data de 12 iulie, se considera ca procedura de radiere din lista monumentelor istorice s-a declansat deja automat.

Aceasta procedura este compusa din mai multi pasi, iar decizia finala apartine ministrului Culturii, adica lui Kelemen Hunor. Astfel, mai intai, Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu din judetul Alba (unde se situeaza masivul Carnic si Rosia Montana) trebuie sa intocmeasca dosarul de declasare a monumentului care trebuie sa contina documentatia tehnica, istorica, juridica si administrative a obiectivului propus pentru radiere. Acest dosar se inainteaza apoi Directiei monumente istorice si arheologie din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor care il supune, spre avizare, analizei “Comisiei Nationale de Arheologie (CNA) si/sau Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (CNMI)”. Dupa avizare, propunerea de declasare a monumentului este trimisa ministrului Culturii, care o aproba prin ordin de ministru publicat in Monitorul Oficial.

In cazul Rosia Montana, cele doua comisii precizate in lege par insa sa se afle in opozitie: CNA a avizat descarcarea de sarcina arheologica pe 12 iulie in vreme ce CNMI a recomandat inca din 27 ianuarie ministrului sa propuna Rosia Montana pentru Lista tentativa UNESCO in scopul inscrierii in patrimoniul mondial.

Sergiu Nistor, membru CNMI: “Este nevoie de o discutie lamuritoare cu ministrul Culturii”

Profesorul dr. arh. Sergiu Nistor, membru in CNMI si presedinte al Comitetului National ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), a explicat pentru Romania Curata cum s-a ajuns la aceasta recomandare:

“In ianuarie a fost adresata ministrului Kelemen Hunor o scrisoare deschisa semnata de Academia Romana, Comitetul Roman ICOMOS, Ordinul Arhitectilor din Romania, Uniunea Arhitectilor din Romania si Fundatia Pro Patrimonio prin care se sustinea inscrierea tuturor monumentelor din zona Rosia Montana, protejate prin lege deja la nivel national, in lista tentativa UNESCO. Aceasta scrisoare a fost adresata atat ministrului cat si presedintelui CNMI. Comisia a luat in discutie scrisoarea in urmatoarea sedinta, la care au fost prezenti 19 membri din 21, iar acestia au votat in unanimitate in favoarea propunerii.

Avizul CNMI a fost transmis alaturi de scrisoare ministrului Culturii, pentru ca dansul sa poata da un raspuns si pe baza specialistilor. Dar nu a dat niciun raspuns pana acum”, a declarat Sergiu Nistor.

Acesta este de parere ca propunerea de radiere a masivului Carnic de pe lista monumentelor protejate, daca va fi formulata, are sanse minime sa fie aprobata de CNMI. “Mi-e greu sa cred ca va trece prin comisie o astfel de propunere, avand drept subiect declasarea din lista monumentelor din patrimoniul national a ceva ce noi am propus de fapt pentru o clasare in patrimoniul mondial. Dar, ca sa ne situam pe pozitii stiintifice, nu putem sa excludem totusi nici aceasta varianta. Problema este ca noi, cei din CNMI, nu stim ce argumente a avut la baza avizul Comisiei Nationale de Arheologie privind descarcarea de sarcina arheologica. Cine stie, poate ca ele exista dar ar trebui sa le cunoastem. Noi credem ca este necesara o lamurire din partea ministrului, chiar o discutie cu cele doua comisii reunite, ca sa intelegem ce se intampla, fie e o neintelegere, iar CNA stie ceva ce noi nu stim, fie ajungem la concluzia ca busolele noastre indica nordul diferit”, a apreciat presedintele ICOMOS.

Domnul profesor Sergiu Nistor a adaugat ca o alta chestiune care trebuie lamurita este in ce conditii poate fi eliberat un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica in conditiile in care a mai fost emis unul in trecut, dar a fost anulat prin decizia instantei: “Trebuie sa vedem daca nu cumva este vorba de autoritate de lucru judecat. Daca este un certificat eliberat pentru acelasi perimetru si pe baza acelorasi argumente ca si cel vechi, este posibil ca acest nou certificat sa fie nul de drept”.