Consiliul Judeţean Braşov a reuşit performanţa de a cheltui peste 4,8 milioane de lei pe servicii de pază. Suma este de aproximativ 50 de ori mai mare decât cea declarată de Consiliul Judeţean Suceava, de exemplu, pentru acelaşi tip de servicii.
Conform unui studiu comparativ, realizat la începutul acestui an de A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons, în perioada 01.06.2012-01.01.2015, Consiliul Judeţean Braşov a cheltuit 4,853 de milioane de lei pentru serviciile de pază. În topul celor mai scumpe servicii de acest gen urmează Consiliul Judeţean Brăila, cu peste 4,5 milioane de lei. La mare distanţă urmează Consiliul Judeţean Călăraşi, cu costuri pe 2 milioane de lei pe serviciile de pază şi protecţie, şi consiliile judeţene Tulcea şi Iaşi, cu aproximativ 1,8 milioane de lei.
La polul opus, cu cheltuieli de 50 de ori mai mici faţă de Consiliul Judeţean Braşov, este Consiliul Judeţean Suceava, care a cheltuit pentru seriviile de pază 92,630 de lei.
Datele au fost adunate de A.N.P.C.P.P.S.România la solicitările înaintate consiliilor judeţene din toată ţara. La aceste solicitări au răspuns 63% dintre administraţiile judeţene. 11% dintre cele care au răspuns acestui studiu au precizat că nu au cheltuit bani pe astfel de servicii de pază.
Costurile mari ale serviciului de pază al CJ Braşov au şi o motivaţie. Un audit realizat anul trecut de către Curtea de Conturi a scos la iveală unele abateri la Direcţia de Pază şi Ordine a Consiliului Judeţean Braşov. Potrivit raportului
făcut public luna trecută, în perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2014, directorul entităţii a primit o serie de venituri salariale în cuantum mai mare decât cel menţionat în prevederile legale, respectiv peste nivelul funcţiei de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.
Întocmirea şi aprobarea contractului de muncă al directorului şi majorarea ulterioară a salariului au fost făcute chiar de către acesta, fără a avea competenţa legală, având în vedere că angajatorul era, de fapt, CJ Braşov, prin reprezentantul său legal. De aici a rezultat o abatere financiară de 90.000 de lei. O altă abatere, de 18.000 de lei, a rezultat în urma plăţii unor servicii juridice contractate fără aprobarea CJ (deşi CJ are propriii jurişti) şi neprestate. CJ şi direcţia sa de pază au mai pierdut bani şi în urma asocierii cu SC Chira’s Group Protection SRL Bod. Potrivit Curţii de Conturi, asocierea a avut loc în condiţii dezavantajoase pentru administraţia judeţeană. Şi asta pentru că, pe lângă faptul că primea doar 1% din contractele încheiate de partenerul privat, CJ trebuia să participe şi
la cheltuielile comune ale asocierii. De aici a rezultat încă o abatere financiară, de 52.000 de lei. În 2010, perioada iulie-septembrie, Direcţia de pază a CJ nu a diminuat salariilor angajaţilor 25% aşa cum prevedea legea, ceea ce a atras o nouă abatere financiată de 199.000 de lei
În defavoarea sa, CJ Braşov a achiziţionat şi servicii de pază la tarife superioare celor practicate către terţi, de propria Direcţie de Pază şi Ordine. De aici a mai rezultat, conform raportului Curţii de Conturi, o pagubă de 317.000 de lei
