Palatul Prefecturii Braşov se dezmembrează bucată cu bucată şi devine un adevărat pericol public, atât pentru cetăţenii care trec prin zonă, cât şi pentru funcţionarii care lucrează pentru instituţiile găzduite în clădire. În ciuda stării deplorabile, proprietarul de drept al clădirii, Ministerul Afacerilor Interne, al lui Gabriel Oprea, încă se face că nu înţelege gravitatea situaţiei.
În loc să facă minime investiţii, măcar pentru protejarea trecătorilor care riscă să fie loviţi de bucăţile de tencuială sau de ţiglele care cad la cea mai mică adiere de vânt, MAI a preferat să investească, mai degrabă, în securizarea interioară a clădirii. Anul trecut, când fostul prefect Romer Ambrus Sandor Mihaly vorbea despre montarea de urgenţă a unei plase de protecţie, MAI a înţeles că este mai urgent să investească într-un sistem de închidere electronică a căilor de acces spre birourile prefecturii şi să nu mai permită intrarea nici măcar pe holurile instituţiei, decât pentru cei care deţin cartele de acces.
Nici renovare, nici plasă de protecţie
Prefectura Braşov s-a arătat foarte preocupată la sfârşitul anului trecut de siguranţa datelor procesate în instituţie. Aşa se face că a montat, în toamna anului trecut, un sistem de control acces care închide automat intrările, inclusiv pe holurile prefecturii. Potrivit fostului prefect Romer Ambrus Sandor Mihaly, sistemul ar fi costat în jur de 4.000 de lei (cam cât ar costa şi o plasă de protecţie pentru zid, de exemplu) şi ar fi fost recomandat chiar de MAI.
În schimb, când vine vorba despre siguranţa trecătorilor sau a braşovenilor care au acţiuni de protest în faţa instituţiei, preocuparea dispare brusc. De ani de zile, Palatul Prefecturii este pericol public pentru cetăţeni, iar MAI (proprietar de drept al clădirii) nu găseşte niciodată banii necesari reparaţiilor.
Protest la Prefectura Braşov, într-o zonă unde tencuiala e mai contondentă decât jandarmii
Singurele măsuri luate până acum sunt montarea unor bannere pe care scrie „ATENŢIE! Cade tencuiala!”. Mai mult, în luna decembrie, pentru a-i feri pe trecători de accidente, angajaţii prefecturii au apelat la o metodă demnă de cascadorii râsului (însă singura pe care şi-au putut-o permite): au montat o aţă, din geamul instituţiei până la un băţ înfipt în stradă, de care au legat un afis de carton scris de mână cu aceeaşi atenţionare.
Clădirea a început să cadă bucată cu bucată
Că Palatul Prefecturii (monument istoric categoria A) se degradează pe zi ce trece, nu mai este nicio surpriză pentru nimeni. În 2008, de pe latura de est a clădirii s-a desprins o bucată de cornişă are a căzut pe trotuarul intens circulat. În urma acestui incident, s-a cerut includerea în programul de investiţii al Ministerului Administraţiei a lucrării de „Consolidare şi reparaţii capitale la acoperiş şi faţade”. Acesta a fost însă singurul demers.
În anii următori, de pe alte laturi ale clădirii au mai căzut porţiuni de faţadă, iar pentru a se evita pericolul producerii unor accidente, tencuiala care nu mai era bine fixată de zid a fost înlăturată (ultima intervenţie de acest gen a avut loc chiar miercuri, cu ajutorul unei maşini a Pompierilor). Aşa a dispărut, centimetru cu centimetru, şi porţiunea pe care era încripţionat anul construirii imobilului: „1908”.
Un nou episod al „telenovelei” s-a produs săptămâna trecută, când vântul puternic a desprins câteva zeci de ţigle de pe acoperişul cupolei de deasupra intrării principale şi din alte zone ale laturii dinspre Primăria Braşov. După ce, marţi, presa a sesizat problema, miercuri „la locul faptei” a ajuns o autospecială cu scară a pompierilor. Au fost luate jos ţțiglele care nu erau bine fixate.
E pe lista scurtă, are certificat de urbanism, dar nu îi vine rândul
În Palatul Prefecturii funcţionează trei instituţii: Prefectura Braşov, Curtea de Apel şi Consiliul Judeţean Braşov. Imobilul este deţinut de Ministerul Afacerilor şi Internelor, iar prefectul Braşovului, Mihai Mohaci, susţine că în mandatul anterior (mai 2012- martie 2014) a făcut mai multe demersuri la MAI pentru a obţine banii necesari reparaţiilor capitale.
Sarcina a fost preluată de succesorul lui, Romer Ambrus Sandor Mihaly. Anul trecut, Romer Ambrus a anunţat că imobilul în care funcţionează instituţia va intra în reparaţii, clădirea fiind inclusă pe lista scurtă a celor opt care vor fi reabilitate de Ministerul Administraţiei şi Internelor (partea proastă e că pe liste scurte pentru investiţii se tot aude că ar fi fost clădirea în ultimii ani).
„Până la începerea lucrărilor, pentru evitarea unor accidente ce ar putea fi provocate de bucăţile de tencuială ce s-ar putea desprinde de pe faţadă, vom monta o plasă de protecţie!”, a promis atunci prefectul.
Plasa nu a mai apărut, iar după ultimul incident, Mohaci – care a redevenit prefect după ieşirea UDMR de la guvernare – a afirmat că va relua demersurile la minister, pentru a-i convinge să înceapă reparaţiile capital.
La începutul acestui an (28 ianuarie), Primăria Braşov a eliberat certificatul de urbanism pentru reparaţiile necesare clădirii. Mai trebuie să vină însă şi banii de la MAI.
Multe proiecte, puţine lucrări efective
Clădirea Prefecturii a fost inaugurată în anul 1908, pe atunci fiind Palatul Administrativ al Braşovului. Seismele din anii 1940 şi 1977 au afectat grav structura de rezistenţă a clădirii, la care nu s-a intervenit sub nici o formă până în prezent.
În 1985 au fost făcute primele investigaţii asupra clădirii şi s-a constatat necesitatea consolidării, fiind întocmit un proiect pentru reparaţii capital. În anul 1998 a fost întocmit o nouă documentaţie de consolidare şi reparaţii capitale de către SC Proiect Bucureşti SA, iar ca urmare s-au realizat parţial reparaţii privind faţadele şi reamenajarea unor încăperi. Zece ani mai târziu, Ministerului Administraţiei a pregătit proiectul „Consolidare şi reparaţii capitale la acoperiş şi faţade”, dar nu s-a efectuat nici o lucrare.
Între timp, au apărut norme tehnice noi, motiv pentru care proiectul tehnic va trebui refăcut.
Potrivit estimărilor, pentru reparaţiile capital ale acestei clădiri ar fi nevoie de aproape 20 de milioane de euro.
