EnglishIeri, 1 iunie 2017, citim pe adevarul.ro despre un contract public pentru construcția centurii ocolitoare a Bacăului, soldat cu datorii enorme și plângeri penale, notificări, somaţii, adrese către ANAF Suceava, către Corpul de control al primului ministru, Departamentul de Luptă Antifraudă, DIICOT etc.
Ce s-a întâmplat și de ce ar fi fost utilă monitorizarea independentă pe baza semnării unui Pact de integritate?
O firmă din Turcia a câştigat licitaţia organizată de CNADNR cu un preţ mai mare decât firmele concurente. Adevărul menționează o diferență de 40 de milioane de lei faţă de Pa&Co Internaţional, firmă participantă în licitație. Atenție, ne aflăm în momentul în care sume enorme de bani sunt pierdute, firme subcontractate sunt în pragul falimentului, iar lucrările sunt realizate în proporție de 5%! Iată, în continuare, ce detalii a adunat Adevărul:
Oamenii de afaceri români care au lucrat ca subcontractori ai firmei Eko Inşaat Ve Tic din Turcia, câştigătoarea unei licitaţii pentru realizarea Centurii Ocolitoare a Bacăului, acuză partenerii turci de ţepe de milioane de lei. În timp ce statul român îşi poate recupera 77 de milioane de lei, daţi avans în 2016, prin executarea scrisorii de garanţie, subcontractanţii români riscă să intre în faliment.
Mariana Niţulescu, care reprezintă firma Horana GC Internaţional Roads, afirmă că turcii de la Eko İnşaat ve Ticaret A.Ş. mai au să-i plătească aproape 1,8 milioane de lei. La rândul ei, societatea Horana înregistrează datorii mari altor furnizori, cum ar fi Petromold (pentru combustibil), care se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei. Firma turcă a anunţat brusc la începutul lunii aprilie că reziliază contractul cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, în valoare de 393 de milioane de lei, pentru realizarea şoselei de ocolire a Bacăului, pentru care exista finanţare europeană.
Oamenii de afaceri români, care au lucrat pentru turci, afirmă că nu reuşesc să mai recupereze sumele pierdute, că turcii ar fi creat mai multe firme şi cer punerea sechestrului pe puţinele bunuri pe care aceştia le mai au pe teritoriul României şi blocarea conturilor, în speranţa că mai pot recupera ceva.
Reprezentantul firmei Horana din Arad, Mariana Niţulescu, a lansat un apel către autorităţile române, cărora le cere să constate caracterul premeditat cu care turcii au acţionat. Spune că are de recuperat aproape 1,8 milioane de lei. „Am făcut plângeri penale, notificări, somaţii, adrese către ANAF Suceava, către Corpul de control al primului ministru, la Departamentul de Luptă Antifraudă. Turcii refuză acum orice comunicare. Le-am făcut plângere penală la DIICOT pentru înşelăciune, şantaj şi acum voi reformula pentru grup infracţional organizat“, afirmă Mariana Niţulescu, managerul Horana Internaţional Roads.
ANAF Suceava a trimis spre soluţionare plângerea la IPJ Bacău. Plângerea făcută la DIICOT încă nu a trezit niciun ecou. Mariana Niţulescu îşi argumentează acuzaţiile de înşelăciune, şantaj şi de premeditare astfel: „Eko İnşaat ve Ticaret A.Ş, Sucursala Bacău, cunoscând că au probleme de natură financiară la societatea mamă din Turcia, au semnat cu societatea pe care o reprezint un contract, premeditând nerespectarea clauzelor contractuale, scopul lor fiind doar acela de a obţine fonduri de la statul român, prin încasarea avansului pentru lucrare, de aproximativ 77 de milioane de lei, pentru Varianta Ocolitoare Bacău. Societatea pe care o reprezint şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, iar societatea turcă a început să ne facă şicane încă de la finalul lui 2016“, precizează managerul de la Horana.
Firma din Turcia a câştigat licitaţia organizată de CNADNR cu un preţ mai mare cu 40 de milioane de lei faţă de Pa&Co Internaţional, deţinută de Costel Căşuneanu. După semnarea contractului, turcii şi-au făcut filială în Bucureşti şi Bacău. Apoi, aceeaşi acţionari turci au mai făcut o firmă, pe care ulterior şi-au mutat utilajele, staţia de asfalt şi maşinile, astfel încât, crede Mariana Niţulescu, este aproape imposibil să recupeze banii. După mai bine de un an în care a făcut organizarea de şantier la Bacău, în care a mutat şi achiziţionat utilaje şi săpat şanţurile de la centură, constructorii au toate uşile închise: „La început, înainte de semnarea contractului, s-a promis de către antreprenor un avans pentru organizarea de şantier. În ziua semnării contractului antreprenorul s-a schimbat şi a dorit ca pentru acest avans să se prezinte o scrisoare de garanţie bancară. Societatea noastră a avut totuşi puterea de a-şi organiza şantierul pentru începerea lucrărilor“.
Horana Internaţional Roads din Arad are activitatea suspendată la Centura Ocolitoare a Bacăului din data de 3 aprilie. Rezilierea contractului între CNAIR şi firma turcă s-a concretizat pe 18 aprilie, motivat de intrarea în faliment a firmei mamă din Turcia. „Sunt la dispoziţia organelor de cercetare penală cu orice document şi lămurire necesară soluţionării cauzei. „Solicit ca în regim de urgenţă organele abilitate să aplice sechestru asigurator pe toate bunurile şi banii existenţi în conturile pe care Eko Insaat le deţin, la Garanti Bank şi BCR“, mai afirmă Mariana Niţulescu.
Potrivit proiectului, centura va avea 30,7 kilometri, cu o lăţime între 9 şi 26 de metri. Vor fi realizate 7 poduri, 9 pasaje, un nod rutier şi 7 sensuri giratorii. Vor fi realizate poduri peste râul Bistriţa, peste canalul Letea, peste râul Precista, digul Săuceşti ş.a. Compania turcă Eko Inşaat Ve Tic As trebuia să termine lucrările până în 2018. În momentul de faţă sunt realizate sub 5% din lucrări.
Jurnaliştii „Adevărul“ nu au reuşit până la această oră să obţină un punct de vedere de la firma Eko İnşaat ve Ticaret.
Spuneam la început că acesta este un caz în care monitorizarea independentă și semnarea unui Pact de integritate anterior începerii procedurii de achiziție publice ar fi putut probabil să tragă semnalele de alarmă până să se ajungă la stadiul de sume enorme de bani pierdute, faliment și lucrări nerealizate.
Pe scurt, Pactul de integritate este un acord semnat între autoritatea contractantă, ofertanți și un monitor al societății civile care recunoaște și reafirmă obligațiile privind anticorupția, transparența și răspunderea. Un aspect esențial al acestui acord îl reprezintă recunoașterea rolului monitorului societății civile de a participa la procesul de contractare, pentru a stabili dacă sunt respectate angajamentele contractuale, transparenţa, răspunderea și anticorupția. Părțile implicate în angajamentul comun se obligă să furnizeze monitorului, pe toată durata procesului de achiziție, informații care să-l ajute în desfășurarea activității sale de monitorizare.Pe baza acestei monitorizări, monitorul independent semnalează potențialele nereguli ale părților semnatare ale acordului și va căuta măsuri pentru soluționarea problemelor. În cazul în care există suspiciuni de corupție, acestea vor fi semnalate autorităților abilitate.
De ce era nevoie de introducerea acestei abordări de monitorizare și a Pactului de integritate? În prezent, monitorizarea achizițiilor publice durează, de regulă, numai până la atribuirea contractului. Nu există o monitorizare anterioară atribuirii și, apoi, pe parcursul execuției. Abordarea pe care noi o propunem face acest lucru. În plus, această abordare implică transparență și supraveghere în timp real și se lucrează împreună cu părțile contractante, nu din exterior. Astfel, riscurile sunt identificate imediat și, mai mult decât atât, ele sunt semnalate și procesate de autoritățile abilitate, care s-au angajat, deja, să ia parte la proces. Un alt element de noutate este accentul care se pune pentru încurajarea opiniei publice de a solicita explicații.
Sperăm ca mai multe autorități contractante sau ofertanți să deschidă porțile monitorizării independente, ca să nu mai ajungem în situații ca cele de mai sus, când informațiile și constatările vin prea târziu.
