Cui îi folosește monitorizarea achizițiilor publice? Nouă tuturor!

29 mai 2018

Echipa SAR a participat, la Budapesta, la întâlnirea celor 15 organizații neguvernamentale care au ales să pună achizițiile publice pe harta integrității. Vă povestim în continuare care au fost temele și ideile discutate cu această ocazie.

 

Cum spuneam, am fost două zile la Budapesta, pe 29 și 30 mai 2018, ca să ne reîntâlnim colegii din societatea civilă din 11 țări europene care implementează Pactele de integritate – instrumentul de supraveghere și îmbunătățire a procesului de achiziții publice. Mai precis, ne-am reunit 17 proiecte din Ungaria, România, Bulgaria, Italia, Germania, Grecia, Portugalia, Slovenia, Republica Cehă, Polonia, Lituania și Letonia. Coordonatorul – Secretariatul Transparency International (Berlin) – a avut grijă ca primul scop al reuniunii să fie schimbul de informații despre stadiul proiectelor, activitățile întreprinse până în prezent, lecții învățate deja în primele etape ale implementării, provocări apărute pe parcurs și soluțiile găsite pentru deblocarea situațiilor dificile. Deși fiecare țară are specificul său contextual și legislativ, aflându-ne în momente diferite de experiență acumulată, putem învăța de la cei avansați ce a mers bine și ce nu. Cei cu experiență mai veche în monitorizarea achizițiilor publice au explicat cum au procedat până acum, iar cei care abia demarează pe traseul stabilit de pactul de integritate au avut ocazia să primească feedback și clarificări pe marginea planurile lor.

 

Dintre puncte de reținut pentru mecanismul Pactului de integritate:

  • Este extrem de importantă cuprinderea mecanismului Pactului de integritate în legislația achizițiilor publice. În Italia, spre exemplu, Pactul de integritate este parte din pachetul legislativ, ceea ce permite accesul unitar și neîngrădit la informații, dar și sustenabilitatea mecanismului;
  • Nu trebuie neglijate explicațiile cu privire la ce se numește “act de corupție” sau “neregulă” într-o achiziție publică. Ungaria a observat pe parcursul monitorizării conflicte de interese pe care membrii comisiei de evaluare nu le considerau nereguli;
  • Monitorul independent trebuie să stabilească clar cu autoritatea contractantă care sunt responsabilitățile acesteia în caz de nereguli pe parcursul monitorizării;
  • Participarea monitorilor la întâlnirile comitetelor de selecție și evaluare este foarte importantă pentru monitorizare (din experiența Ungariei și Poloniei), dat fiind că acolo poate monitorul să vadă în timp real dacă procesul funcționează corect;
  • Organizarea de sesiuni de formare pentru autorități contractante și potențiali beneficiari pe tema procedurilor de achiziții publice, mecanismele de transparență și anticorupție este binevenită;
  • Este utilă implicarea Consiliului Concurenței pe parcursul achiziției publice monitorizate, prin discuții în diferite etape cu scopul de a beneficia și de expertiza acestei instituții;
  • Pregătirea unui ghid complet, în urma experienței “pe teren”, pentru implementarea pactului de integritate și formarea mai multor monitori voluntari.

 

Exemple de provocări și semnale de alarmă trase pe parcursul monitorizării:

  • Ungaria are de-a face cu un potențial caz de cartel,
  • Letonia atrage atenția asupra unei potențiale fraude în achiziția pe care o monitorizează,
  • Monitorul din Italia suspectează și verifică o potențială înțelegere secretă între ofertanți.

Un accent special a fost pus pe posibilitățile și ideile concrete de implicare directă a comunității afectate de respectivele contracte de achiziții publice, implicarea organizațiilor private sau publice care pot contribui la o mai bună desfășurare a contractelor, implicarea publicului general și a jurnaliștilor.

Totuși, Europa nu deține toate exemplele de bună practică. Cu ocazia întâlnirii de la Budapesta, am aflat ce soluții a găsit TI Rwanda pentru implicarea comunității în activitatea de monitorizare a contractelor publice: au organizat grupuri de lucru și de informare; au instruit grupurile direct interesate elementele principale ale procedurii de achiziție, au făcut vizite la locul de desfășurare a contractului (era vorba de construcții). De asemenea, am vorbit și despre colaborarea cu autoritățile contractante, dar și despre cum lucrăm cu sectorul privat, mediul de business sau, altfel spus, potențialii ofertanți la licitațiile publice.

DG Regio a fost alături de noi la întâlnire și la furtuna de idei cu privire la pașii de urmat pentru proiectele noastre.

După cum a atras atenția și DG Regio, unul dintre obiectivele principale este ca toți cei implicați (monitorii, autoritățile contractante, potențialii ofertanți, contractorii, organizațiile sau indivizii care pot deveni la rândul lor monitori) să învețe cum se aplică acest mecanism de monitorizare, cum poate fi îmbunătățit și cum poate să devină un mecanism extins și sustenabil cu ajutorul căruia să verificăm în timp real cheltuirea banului public.

Mai multe imagini de la reuniunea din Budapesta, 29- 30 mai 2018:


Citiți și:

SAR a semnat Pactul de integritate cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Pactele de integritate în achiziții publice: ce presupun, pentru ce le folosim și care sunt rezultatele de până acum

Vedeți și:

 VIDEO despre ce înseamnă Pactele de integritate în termeni practici. 

 

SHARE: