Achizițiile publice: obstacol sau oportunitate pentru companiile româneşti?

19.06.2017

Săptămâna trecută, echipa SAR a participat la conferința cu tema: Achizițiile publice: obstacol sau oportunitate pentru companiile româneşti?” –  organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Iniţiativa pentru competitivitate (INACO), la CCIR Business Center . Evenimentul a fost moderat de dna. Andreea Paul, preşedintele INACO.

Președintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a făcut referire la studiul „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, lansat recent de CCIR pentru al treilea an consecutiv: „29% dintre cei care participă la achizițiile publice consideră indicatorii din caietul de sarcini ca fiind greu realizabili și, din păcate, 43% dintre respondenți încă au percepția că acel caiet de sarcini este făcut după chipul și asemănarea câștigătorului”. Totodată, dl. Mihai Daraban a semnalat birocrația ca obstacol important în accesarea unei licitații: „Pachetul achizițiilor publice cu cele 4 legi, respectiv: 98, 99, 100, 101 totalizează 676 articole, la care se adaugă încă 344 de articole de norme metodologice, deci avem un total de 1020 de articole”, a declarat președintele CCIR, subliniind efortul pe care oamenii de afaceri trebuie să îl facă pentru a accesa licitațiile publice.

Din același studiu, reiese că un număr dublu de respondenți față de anul trecut consideră că în administrația publică nivelul corupției este mai mare decât în 2016 (Studiul CCIR poate fi consultat aici: Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei ).

Dna. Andreea Paul, președinta organizației neguvernamentale INACO, a pus în discuție numărul mare de modificări , respectiv 30 de modificări, aplicate legii achizițiilor publice, în ultimii 10 ani. „Legislația este foarte instabilă, aproape la fel cum e Codul Fiscal”, a apreciat Andreea Paul.

Deși au existat multe modificări, chiar acum, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) pregătește o ordonanță de urgență care să modifice legea apărută anul trecut și care transpune în legislația românească directiva europeană în domeniu. „La un an, simțim nevoia să traducem din română în română (directiva – n.red.)”, a explicat Bogdan Pușcaș, președintele ANAP.

Modificările din noul proiect de ordonanță ANAP includ: răspunsurile la întrebările formulate de cei înscriși la licitație vor fi formulate într-un singur document centralizat, iar termenul de contestare va fi inclus în acest răspuns; pentru capitalul românesc experiența minimă necesară va fi redusă la nivelul contractului subsecvent, nu la nivelul acordului-cadru.

Această măsură ar facilita tocmai selectarea la licitații a firmelor românești. De asemenea, va fi inclusă și posibilitatea de a se introduce clauze privind ajustări de preț determinate de modificările legislative, precum majoarea salariului minim pe economie. „Lucrăm pe studii făcute în 2013, când salariul minim era de 800 de lei, iar acum e 1.450 lei, o creștere de 80%. Avem contracte în derulare și nimeni nu a previzionat decât o majorare de circa 20%. Avem procese în instanță și contracte blocate”, a atras atenția Irina Forgo, director în cadrul Federației Paronatelor Societăților din Construcții.

În caietele de sarcini se vor introduce prevederi trasabile pentru a se putea măsura progresul, dar și pentru a sprijini comisiile de evaluare în justificarea aprecierii unei oferte ca neconformă. Atenție, pe site-ul  http://achizitiipublice.gov.ro puteți consulta documentații standardizate pentru caietele de sarcini, iar din luna iulie 2017 va exista un buletin lunar cu dezbateri pe teme specifice.

Producătorii români se plâng că pierd în fața importatorilor pentru că în cadrul licitațiilor nu sunt verificate registrele contabile și, în continuare, prețul cel mai scăzut este cel care dictează atribuirea unui contract, nu calitatea. În fapt, importatorii câștigă cu un preț mai mic, dar produsele/echipamentele nu sunt neapărat de calitate, cum ar putea să ofere un producător local.

Patronatele Societăților din Construcții atrag atenția că există o suprapunere între controlul ANAP și cel al Curții de Conturi (CC). Printre nemulțumirile patronatelor se găsesc următoarele puncte: CC ar trebui să ceară opinia ANAP cand verifică dosarele, evaluarea nu este aprofundată, iar termenul deciziei se prelungește nejustificat, se pune accent pe cifra de afaceri cea mai mare, astfel că mulți sunt descalificați, autoritățile contractante ar trebui să aibă clauze de ajustare de preț din cauza unor evenimente neprevăzute, dar ANAP spune că nu se acoperă evenimentele neprevăzute, ci doar schimbările legislative.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, dl. Alexandru Petrescu a anunțat semnarea ordinului de ministru pentru înființarea, în colaborare cu INACO, a Centrului de Studii Comparative pentru Competitivitate.

„Acest centru este un organ consultativ, fără persoană juridică, care funcționează sub conducerea ministerului (n.r. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat) și are ca obiectiv crearea unui cadru eficient de consultare și dialog cu toate organizațiile de profil economic, dar și cu reprezentanți din zona universitară sau reprezentanți ai Academiei Române. În practică, tot ceea ce acest centru va elabora, va întări fundamentarea, justificarea, predictibilitatea pentru orice fel de politici și măsuri pe care Ministerul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat le va lua”.  Totodată, ministrul Petrescu a anunțat înființarea Centrului de Productivitate, un proiect deja demarat, care în prezent se află pe masa de decizie a guvernului: „Va fi un pol de expertiză pe tot ceea ce înseamnă productivitate, va fi partenerul de dialog al tuturor companiilor, IMM-urilor, asociațiilor care doresc să-și crească nivelul de productivitate”.

Preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României, dl. Daniel Cătălin Zamfir, a vorbit despre percepția colectivă eronată referitoare la firmele care derulează contracte cu statul: „Cred cu tărie că cel mai mare contractor este statul, iar noi trebuie să facilităm relația oamenilor de afaceri cu statul într-o manieră corectă și transparentă”.

La eveniment au luat cuvântul și Eugen-Orlando Teodorovici, Preşedinte, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senatul României, Virgil-Alin Chirilă, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, Bogdan Puşcaş, Preşedinte, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Silviu Cristian Popa, Președinte, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Au mai participat la conferință și Aron Ioan Popa, Preşedinte, Autoritatea de Audit, Curtea de Conturi a României, Grațiela Gheorghe, Director, Direcţia Licitaţii şi Petiţii, Consiliul Concurenţei, Monica Amalia Rațiu, Conf. univ. dr., Departamentul de drept public, Facultatea de drept, Universitatea din Bucureşti și Cristian Erbaşu, Preşedinte, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

(Sursa: ccir.ro )

SHARE: