EnglishOrganizațiile de business și-au expriimat îngrijorarea cu privire la modificările fiscale anunțate de Guvern. Criticile acestor organizații se referă la mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, impozitul pe cifra de afaceri, dar și la lipsa viziunii cu privire la efectele economice scontate și a unor studii de impact, graba cu care se iau aceste decizii și lipsa consultării.
Criticile sunt extrase din cele trei puncte de vedere formulate de Consiliul Investitorilor Straini (FIC), care a transmis o scrisoare deschisa premierului Mihai Tudose, de Camera de comerț romano-americana AmCham si de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei. Sursa: HotNews.ro
Consiliul Investitorilor Straini (FIC) spune următoarele:
[…] Mediul de afaceri nu a cerut această măsură și ea a fost propusă fără o consultare prealabilă. Pentru a elimina întrebările legate de rațiunea acestui exercițiu este necesară o declarație publică fără echivoc, în care Guvernul să spună ce problemă dorește să rezolve prin mutarea contribuțiilor și de ce crede că aceasta este soluția cea mai bună.
Transferul acestor contribuții de la angajator la angajat este o măsură complexă cu implicații și ramificații greu de prevăzut în lipsa unui studiu de impact detaliat din partea Ministerelor Muncii și Finanțelor. Din acest studiu companiile vor putea să înțeleagă și să estimeze toate posibilele consecințe. Trebuie menționat că orice modificare ulterioară în cotele de contribuții sociale sau a impozitului pe venit va avea un impact direct asupra salariului net al angajatului.
Din toate informațiile pe care le avem până acum, această măsură va implica un efort logistic considerabil (atât la nivelul sistemului informatic cât și în ceea ce privește procesul administrativ, în vederea modificării contractelor individuale de muncă), fără a aduce un beneficiu angajaților sau angajatorilor, proporțional cu efortul depus. […]
Unele dintre sectoarele economice ale României sunt puternic ancorate în economia și comerțul european sau global. Pentru aceste sectoare, competitivitatea lor globală este extrem de importantă. Pentru a nu periclita activitatea acestor industrii în România considerăm că este esențial să existe un studiu de impact din care să reiasă atât efectele pe termen scurt ale acestei măsuri, cât și implicațiile ei în privința costului cu forța de muncă în următorii ani în România. Companiile au nevoie de timp să își ajusteze planurile și politicile de dezvoltare și de investiții. În plus, se pot crea diferențe importante de competitivitate în interiorul unor sectoare, în funcție de decizia companiilor de a transfera contribuțiile sau de a compensa angajații.
Mutarea contribuțiilor sociale va avea un impact direct asupra salariului minim și a celui mediu care sunt folosite ca referințe în alte legi privind pensiile, asigurările de sănătate, indemnizații sau ajutoare de șomaj. Guvernul nu a realizat o cercetare pentru a cuantifica efectele transversale, ceea ce înseamnă că riscul unor consecințe neanticipate este extrem de mare. De asemenea, nu exista nicio siguranță că, odată contribuțiile mutate, nu vor apărea noi taxe în sarcina angajatorilor.
Nu se specifică nicăieri ce se va întâmpla cu veniturile angajaților din IT sau R&D, care sunt scutiți de plata impozitului pe salariu și care, în urma acestor măsuri, vor înregistra o scădere a salariului net. Pentru a putea menține salariile acestor angajați la nivelul actual, companiile vor trebui să înregistreze costuri salariale suplimentare.
Fluiditatea politicilor fiscale face dificilă planificarea și în același timp aduce cu sine temerea că dacă aceste decizii fiscale nu vor avea rezultatele scontate, finanțele publice vor înregistra dezechilibre care vor fi compensate prin adoptarea intempestivă a unor noi taxe. Lipsa de încredere este unul dintre motivele pentru care mediului de afaceri din România îi va fi greu să aibă o poziție unanimă atunci când vine vorba de măsuri structurale cum este aceasta, luată fără o consultare amplă. […]
Camera de Comerț româno-americană atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
[…] Este îngrijorător impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţate, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2021, ceea ce poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei, şi ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori. Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educație, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României.
Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Astfel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare. [..]
Daniel Anghel, Coaliția pentru Dezvoltarea României a fost citat de Hotnews, cu următoarele afirmații, din nou îngrijorătoare:
Anul 2017 reprezinta un model de cum NU ar trebui sa initiem masuri de politica fiscala. Amintiti-va: am inceput cu impozitul pe gospodarii. Am continuat apoi cu impozitul pe cifra de afaceri in mod generalizat. Vara a fost fierbinte pentru ca am discutat despre plata defalcata a TVA. Incheiem anul apoteotic, cu transferul contributiilor de la angajator la angajat. Asta daca ar fi sa amintesc doar cateva dintre masurile initiate, dar ne-analizate, ne-discutate, retrase sau modificate semnificativ, a spus miercuri coordonatorul in materie de fiscalitate al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, orgaizatie care reuneste investitorii romani si straini din economia noastra. Anghel a confirmat miercuri canu exista niciun dialog intre oamenii de afaceri si Guvern, degeaba sustin oficialii ca masurile sunt discutate cu mediul de afaceri.
Daniel Anghel a mai adăugat:
- Angajatorii nu au obligati cresterii brutului si doua categorii importante din economie: IT-istii si salariatii din cercetare-dezvoltare vor pierde la salariul net.
- Nu putem da un cec in alb decidentilor intrucat incasarile din taxe sunt la cel mai mic nivel din ultimii ani. Anul trecut erau la 28% din PIB, iar acum – in septembrie-sunt la 22%. Suntem ultimul stat membru UE la colectarea de TVA.
- Un dezechilibru al finantelor publice ne intrebam daca nu va fi compensata anul viitor prin introducerea unor noi taxe?
- Transpunerea Directivei anti-evaziune se doreste a fi devansata si nu stim de ce, in lipsa unei consultari reale. Cresterea plafonului la care se aplica impozitul pe cifra de afaceri de la 500.000 da un milion ar putea avea nevoie de o derogare de la CE. Acest impozit pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat si trebuie analizat in ce masura noul sistem nu distorsioneaza sistemul de TVA si denatureaza conditiile concurentei.
- Am sugerat solutii precum infrastructura ANAF sa devina din ce in ce mai performanta si in niciun caz solutii in gen Declaratia 088 sau plata defalcata care nu fac altceva decat sa impovareze mediul de afaceri. As vrea sa va spun ca daca semanam incertitudine nu vom culege dezvoltare si crestere ecnomica.
Proiectul Ministerului de Finanțe prevede că se are în vedere și aplicarea unui impozit de 1% companiilor cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro.
„Aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri, de 1%, va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Și să nu uităm că în această categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România’, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România – citat de Agerpres
Editorialistul Cristian Hostiuc insistă pe mesajul venit de la Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia care reuneşte cele mai mari companii şi cei mai puternici investitori din România. Aceasta cere guvernului PSD nici mai mult, nici mai puţin decât: Opriţi terapia de şoc! Adică lăsaţi lucrurile aşa cum sunt şi nu schimbaţi din nou Codul fiscal, provocând alt haos.
„Pur şi simplu, companiile nu mai vor reduceri de taxe sau impozite, pentru ele şi pentru angajaţi, pentru simplul fapt că nu cred că aceste scăderi sunt sustenabile şi în consecinţă vor duce în final la un derapaj fiscal care nimeni nu ştie acum cum poate lovi în cursul valutar, în dobânzile la lei, în retragerea liniilor de finanţare externe şi în reducerea ratingului de ţară.
Cu toate că economia României este în cea mai bună formă, de decenii întregi, cu date macro departe de dezechilibrele din anul 2008, investitorii văd numai pericole şi derapaje în faţa ochilor.
Ce explicaţii poţi să dai atunci când guvernul PSD creşte salariile în administraţie (un primar poate să ia 2.500 de euro net la un salariu mediu în România de 500 de euro) fără să existe vreo îmbunătăţire a serviciilor de infrastructură sau măcar de aprobare a proiectelor de investiţii private? Luni de zile, dacă nu chiar ani, zac în sertarele autorităţilor locale investiţii de zeci de milioane de euro care ar aduce în primul rând locuri de muncă în zona respectivă şi venituri mai mari la buget, înaintea profitului companiei. Ce explicaţii poţi să dai când într-un an de creştere economică record, de 6%, investiţiile statului sunt la un minim istoric de un deceniu, pentru că banii strânşi la buget s-au dus pe creşterea salariilor?”
„Nu ştiu cum se face”, scrie Hostiuc în ZF, „dar România, guvernul aflat la putere, ratează mari oportunităţi economice, de investiţii şi posibilitatea de a recupera din decalajele faţă de celelalte ţări foste comuniste, chiar în perioade de creştere economică, când costurile de împrumut sunt la minime istorice”. Sursa: www.rfi.ro
