Articol de Cristina Dobrota, voluntar in cadrul GIL Giurgiu.

 

Într-o lume în care poluarea și deșeurile reprezintă o problemă majoră de mediu, vine o nouă inițiativă pentru a promova reciclarea și reducerea deșeurilor. Este vorba despre instrumentul „Plătește pentru ce arunci” , care se bazează pe ideea că oamenii vor fi mai motivați să colecteze separat și să reducă cantitatea de deșeuri generate dacă plătesc corespunzător.

 

În Ordonanța de Urgență 74 din iulie 2018, au fost introduse noi instrumente economice pentru a ajuta țara să atingă obiectivele de reciclare și reducere a cantității de deșeuri depozitate, stabilite de Uniunea Europeană. Unul dintre aceste instrumente este taxa de depozitare , care constă în plata unei taxe pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată într-un depozit ecologic, o taxă care crește în fiecare an pentru a crește costul depozitării și a încuraja cetățenii să colecteze separat și să reducă cantitatea de deșeuri depozitată. .

 

Un alt instrument este „Plătește pentru ceea ce arunci” , care are ca scop conștientizarea populației cu privire la costul deșeurilor și inducerea unor comportamente precum reducerea generării de deșeuri și creșterea reciclării.

 

În prezent, de exemplu în județul Timiș, gospodăriile depozitează deșeurile în cantități mult mai mari și colectează mai puține deșeuri reciclabile decât ar fi necesar. Capacitatea în exces se datorează frecvenței mari de colectare și volumului mare de recipiente de colectare, ceea ce induce un comportament contrar obiectivelor . Pentru a schimba acest comportament este necesara reducerea capacitatii de colectare si diferentierea celor doua tipuri de deseuri. Acest lucru se va realiza prin reducerea frecvenței de colectare și prin introducerea unei game variate de pubele, care includ pubele mici, cum ar fi pubele de 60l și 80l.

 

Această inițiativă a fost deja implementată în mai multe orașe din lume și chiar din România, în orașe precum Sibiu, Oradea, Sfântu Gheorghe, unde cetățenii plătesc o taxă în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o generează . În loc să plătească o sumă fixă ​​pentru colectarea deșeurilor, oamenii sunt taxați în funcție de greutatea, volumul sau frecvența colectării deșeurilor menajere pe care le-au generat. Cu alte cuvinte, cu cât aruncă mai puține deșeuri menajere, cu atât plătesc mai puțin.

 

De exemplu, Elveția, una dintre cele mai verzi țări din Europa, are o rată de reciclare de aproape 50%. Doar o mică parte din deșeurile nereciclate ajung la gropi de gunoi, restul este incinerat, iar căldura generată în proces este folosită pentru energie, electricitate și încălzirea clădirilor.

 

Pentru a încuraja locuitorii să recicleze cât mai mult, a fost introdusă o taxă pentru deșeurile menajere, direct proporțională cu volumul sacilor de gunoi. Scopul acestei măsuri este sortarea eficientă a materialelor reciclabile de către contribuabili și utilizarea punctelor de reciclare, pentru care nu se percepe taxă. Practic, cu cât reciclezi mai mult, cu atât plătești mai puțin .

 

Un astfel de sistem poate fi avantajos din multe puncte de vedere. În primul rând, încurajați oamenii să recicleze și să reducă cantitatea de deșeuri pe care o generează , ceea ce poate duce la o scădere a impactului asupra mediului. De asemenea, poate ajuta la reducerea costurilor de colectare și eliminare a deșeurilor , deoarece oamenii vor fi mai motivați să recicleze și să reducă cantitatea de deșeuri pe care o generează.

 

Cu toate acestea, există și câteva potențiale dezavantaje ale acestui sistem. În primul rând, poate fi dificil de implementat și administrat, deoarece trebuie să existe o infrastructură adecvată pentru măsurarea și colectarea deșeurilor. De asemenea, poate fi dificil pentru persoanele cu venituri mai mici să plătească un impozit mai mare în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o generează.

 

În concluzie, conceptul de „Plătește pentru ceea ce arunci” poate fi un pas înainte în direcția unei gestionări mai eficiente a deșeurilor și a protecției mediului. Cu toate acestea, este important ca implementarea să se facă cu atenție și să fie luate în considerare efectele asupra oamenilor și comunităților din zone.

 

În prezent, implementarea acestui instrument nu a fost discutată în Municipiul Giurgiu, deși legislația actuală prevede implementarea lui de către autoritățile publice locale.

 

Sursa foto: Pexels.com

 

AICI DOSARUL IMAGINII:

https://drive.google.com/drive/u/0/folders/1liGHw9xb3lW-1D4jalRDkdOqahxP1De6

Proiectul este implementat de Societatea Academică Română în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon și beneficiază de un grant de 249.989 euro din Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014 -2021. Conținutul acestui site web nu reflectă neapărat poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiei 2014-2021; pentru mai multe informații, vizitați www.eeagrants.org. Mai multe detalii despre Active Citizens Fund Romania sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.