Un articol de Mihai Tănase

În cadrul proiectului Acceleratorul de implicare civică pentru tineri, derulat de Societatea Academică din România și Asociația pentru Dezvoltare Activă, 24 de tineri au fost susținuți în a dezvolta proiecte pentru comunitatea din care provin. Unul dintre acești tineri este Maria Timofte, 20 ani, studentă la Facultatea de Drept a Universității București. 

Într-un articol trecut am acoperit succint rolul autorităților în turismul pentru tineri. În rândurile de mai jos veți putea citi despre inițiativa Mariei de a dezvolta turismul pentru tineri în orașul ei, Predeal. 

Î: Care a fost primul gând datorită căruia ai aplicat la Acceleratorul de implicare civică, care a fost motivația ta?

R: Am aplicat la Acceleratorul de implicare civică din dorința de a aduce o idee nouă cu un impact pozitiv în localitatea de unde provin. Am vrut să descopăr întreg procesul prin care ideea mea va fi realizată și modul în care cetățenii pot interacționa efectiv cu autoritățile locale. Primul gând a fost „În sfârșit!” pentru că mi-am dat seama de oportunitatea pe care o oferă proiectul, de ajutorul pe care îl pot primi și de prietenii pe care mi-i voi face, tineri determinați să schimbe lucruri în orașele din care provin. Eram sigură că voi învăța multe lucruri noi, practice și utile care îmi vor lărgi perspectiva asupra administrației publice. Și chiar așa s-a întamplat!

Î: Care este schimbarea pe care își dorea sa o aducă in comunitate demersul tău? 

R: Demersul meu privește amenajarea unui spațiu de socializare specific unei stațiuni de ski, un spațiu unde tinerii se pot aduna pentru sport, evenimente, natură și distracție. Putem observa că stațiunile de ski din România și din străinătate care pun la dispoziție un snowpark atrag tineri și mulți turiști care vin să încerce ceva nou, provocator. Am simțit că Predealul are nevoie de un impuls nou, de ceva care să atragă turiști pentru o varietate de servicii oferit, pentru un anumit tip de evenimente care fac zona din ce în ce mai populară. Este intermediul perfect pentru a crea o comunitate locală stransă a celor care sunt pasionați de sporturile de iarnă, a copiilor care vor să își petreacă timpul în natură pentru o activitate deosebita și a oamenilor care vor să organizeze sezonul de ski într-un fel inedit.

Î: Cum a reacționat comunitatea la pașii din demersul tău? Dar decidenții? Care au fost cele mai mari provocări întâlnite în proiect? Dar cea mai motivantă reușită?

R: Am creat o pagină de Facebook dedicată proiectului pentru că mi-am dorit ca oamenii să poată urmări demersul, să vadă cum merg lucrurile și care sunt pașii pe care i-am urmat, fiind convinsă că transparența trebuie mereu respectată pentru orice situație în care există un interes public.

Comunitatea a reacționat pozitiv, lucru observat din reacțiile de pe platformă, din mesajele primite, din discuții și din răspunsurile la formularul unde am cerut părerea despre oportunitatea construirii snowpark-ului. În 2021 am participat la două ședințe ale consiliului local unde am prezentat proiectul și am cerut pași concreți pentru realizare. Chiar dacă primeam răspunsuri pozitive și încurajări, acestea erau doar vorbe. Știm cu toții că altfel stau lucrurile când sunt puse pe hârtie și există un angajament serios în sensul unor acțiuni efective. Am solicitat un răspuns motivat din partea primarului prin intermediul unei petiții care a fost ignorată din octombrie până în ziua de azi. Din acest motiv, m-am hotărât să merg mai departe, primind sprijinul celor de la CivicAcc pentru a obține răsâpunsul cu ajutorul unui avocat.

Cea mai mare provocare în acest gen de inițiative este să obții un angajament din partea decidenților. Aceștia îți pot spune „Da, da, ne place ideea. Vom discuta și vom vedea ce putem face.” ca mai apoi să ignore problema și să invoce diferite scuze. De la vorbe până la fapte poate fi o cale foarte lungă și anevoiasă, chiar dacă există bunăvoință din ambele părți. Cred că reușita mea este pe cale să vină, pentru că aștept un răspuns la adresa trimisă recent în care cer urgentarea răspunsului la petiție, dar, dacă nu se va întampla acest lucru, urmează ceva și mai interesant: instanța.

Î: Ce îți propui pe mai departe? Ce ti-ar plăcea să rămână ca schimbare în comunitatea ta după ce proiectul se va încheia?

R: Aș vrea să continui acest proiect pentru viitorul sezon de ski. Am în continuarea ambiția de a vedea ceva concret, realizat. Îmi doresc ca cei care au urmărit demersul și care au citit toate etapele prin care am trecut să fie inspirați să se lupte pentru apărarea drepturilor lor, să schimbe acel lucru care îi deranjează în comunitate, să ceară respectarea obligațiilor de către autoritățile locale sau chiar să propună un proiect pentru îmbunătățirea situației orașului.

În România, conceptul de snowpark nu este atât de popularizat ca în alte țări, în special în zona Munților Alpi, unde există multiple snowpark-uri în țări precum Elveția și Austria. Totuși, avem exemple de bună practică: Nation Spot Platou Snowpark, din Straja, și Arena Platoș din Păltiniș. Deși nu se compară neapărat cu parcurile din Alpi, e dovada simplă că se poate și fără oferta de teren a unor munți de anvergură mare. 

Maria a identificat, în demersul ei și locația perfectă pentru un astfel de snowpark în Predeal: Pârtia Clăbucet-Varianta, o pârtie mai puțin frecventată de către schiori și care oferă spațiul necesar pentru amenajarea infrastructurii de snowpark. 

Este lesne de înțeles, deci, că se poate. Tinerii își doresc să contribuie la dezvoltarea comunităților lor și să le vadă cum evoluează. Decizia, însă, stă în mâinile decidenților, care, în cazul Mariei, au arătat dezinteres față de evoluția orașului și, mai ales, față de modul în care pot reînvia turismul în Predeal.