Mihai Goțiu

Vom avea cel mai mare parc solar din Europa. Atunci, de ce se încăpățânează PNL și PSD să distrugă ariile naturale protejate?

Presa economică a anunțat că un investitor privat a găsit finanțare pentru cel mai mare parc solar din Europa, care ar urma să fie construit în România, în județul Arad. Lucrările ar urma să înceapă anul viitor și să fie finalizate până în 2025. Publicațiile economice mai arată că, împreună cu celelalte proiecte de investiții în energie solară, respectiv eoliană din România, finalizarea investiției de la Arad ar face ca țara noastră se devină exportator net de energie.

Cu toate acestea, PNL și PSD continuă asaltul asupra ariilor naturale protejate, cheltuind sute de milioane de euro pentru a produce o cantitate de energie total nesemnificativă de pe urma unor proiecte hidroenergetice megalomanice (uriașe ca și costuri și distrugeri de mediu, dar derizorii ca și producție de energie). După ce legea care ar permite continuarea proiectelor ilegale din Parcul Național Defileul Jiului și de pe Răstolița, din situl Natura 2000 Munții Călimani a fost declarată ca fiind neconstituțională de CCR, atât PNL, cât și PSD au depus două (nu una!) propuneri legislative având același obiect. Și vor adoptarea lor, în regim de urgență, până la sfârșitul anului!

O analiză comparativă a proiectelor ceaușiste de pe Jiu și Răstolița, respectiv a parcului solar din Arad, arată că:

  • Parcul solar va avea o putere instalată de 1.044 de MW, de peste 10 (zece!) ori mai mare decât, cumulat, puterea instalată a proiectelor de pe Jiu (65 MW) și Răstolița (35 MW);
  • Parcul solar poate fi finalizat mai repede decât proiectele hidroenergetice ilegale;
  • Pentru parcul solar nu riscăm niciun infringement din partea Comisiei Europene;
  • Costurile investiționale pentru producerea de energie solară (raportat la puterea instalată de 1 MW) sunt de cel puțin patru ori mai mici decât cele din proiectele hidro ilegale din ariile naturale protejate;
  • Implicit, costul prețului de producție al energiei hidro va fi mai mare în cazul proiectelor hidro, lucru care se va reflecta și în factura consumatorilor finali;
  • Firmele de construcții și de studii/evaluări de mediu, puternic conectate politic (gen Romelectro, fosta firmă de export a Securității comuniste preluată de ex-ministrul Dan Ioan Popescu), vor fi principalele beneficiare ale proiectelor;
  • Costuri economice suplimentare – proiectul din Parcul Național Defileul Jiului va duce nu doar la distrugerea habitatelor, declasarea ca arie protejată, ci și la pierderea unei oportunități de dezvoltare a zonei, bazată pe valorificarea statutului de parc național (sutele de locuri de muncă și surse de venit în domeniul HoReCa, pe toată Valea Jiului, în două județe, Hunedoara și Gorj, nu pot fi compensate de cele câteva locuri de muncă la deschis/închis vanele și apăsat pe butoane în cazul proiectului hidro); autorizarea și implementarea corectă a proiectului parcului solar de la Arad poate diminua semnificativ și/sau compensa, cel puțin parțial, pierderile cauzate de ocuparea terenului agricol slab calitativ;
  • Costurile de mediu ale proiectelor hidro în arii naturale protejate sunt imposibil de cuantificat economic, dar previzibile ținând cont atât de studiile științifice, cât și de antecedente;
  • Costurile de mediu în cazul parcurilor solare sunt mult mai mici, atâta timp cât nu sunt realizate în arii naturale protejate. Energie solară avem (deja) cu supramăsură. Apă și surse de apă curată, din ce în ce mai puține. La fel și biodiversitatea, care depinde de apa curată.

Citește analiza, integral: Cel mai mare parc solar din Europa, așteptat să fie construit în România, arată cât de mari sunt minciunile lui Ciucă și Zamfir legate de proiectele hidro

Pe același subiect:

Ciucă recunoaște că nu are soluții pentru criza energetică! Dar are pentru gașca celor care scot milioane din distrugerea naturii

VICTORIE URIAȘĂ pentru apele și ariile naturale protejate ale României: CCR a declarat neconstituțională legea care ar fi permis distrugerea lor cu proiecte ilegale!

Avalanșă de minciuni guvernamentale și în presă, în așteptarea deciziei CCR legată de proiectele hidroenergetice ilegale din ariile naturale protejate

SCRISOARE DESCHISĂ: Ce i-au cerut organizațiile de mediu Ursulei von der Leyen, în ziua întâlnirii cu Nicolae Ciucă

Foto: Werner Slocum / NREL


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

30 thoughts on “Vom avea cel mai mare parc solar din Europa. Atunci, de ce se încăpățânează PNL și PSD să distrugă ariile naturale protejate?

  1. emil

    Asa-i rasa romaneasca, sa fure, ucida si sa distruga tot, in haite organizate precum lupii. Nu sa munceasca si sa inoveze.

    Reply
  2. Catalin

    Si cam care ar fi costurile? Dar randamentul?

    Nu in ultimul rand: este posibil ca energia regenerabila sa fie de fapt o schema de frauda bazata pe subventionarea masiva din fonduri publice?

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      1) costurile investiționale, la ora actuală: cam la 3 milioane de euro/ 1 MW putere instalată (proiectele de pe Jiu și Răstolița), respectiv 0,76 milioane de euro/ 1 MW putere instalată în cazul parcului solar; desigur, până la finalizare, costurile mai pot crește, însă cu șanse mult mai mari să crească mai mult în cazul proiectelor hidro (că la materiale de construcții gen ciment și, mai ales, anrocamente, se umflă mai ușor facturile decât la materialele pentru parcul solar, bonus: în cazul proiectelor Hidro, beneficiarul e companie cu capital majoritar de stat, așa că nu dau de la ei directorii care acceptă să se umfle facturile, spre deosebire de proiectul privat); 2) costurile de mediu sunt incomparabile – cele legate de distrugerea unora din ultimele arii naturale protejate, pur și simplu, nu pot fi cuantificate financiar; 3) despre randament ar fi pură speculație: că depinde de soare, respectiv de precipitații; în cazul energiei solare nu se produce noaptea, în cazul hidro, totul e variabil, mai ales când e vorba de proiecte mici (nu Porțile de Fier, unde trebuie să fie o secetă generalizată, la nivel european, ca în acest an, pentru că altfel, seceta din bazinul unui afluent ori a altuia se pot compensa); pot să fie ani cu randament de sub 50%, mai puțin sau chiar deloc (sub un anumit nivel de acumulare/ sub un anumit debit, hidrocentralele se opresc – nu mai pot funcționa)

      Reply
      • Mihai

        E mare pacat ca oameni care habar nu au despre cum functioneaza sistemul energetic national fac afirmatii prin care manipuleaza opinia publica aiurea. Eu le acord prezumptia de nevinovatie si spun ca sunt doar inconstienti, nu rauvoitori. Indiferent cat de mare ar fi seceta si ar scadea debitele raurilor reteaua nationala de hidrocentrale are suficienta apa acumulata ca sa-si faca treaba: acoperirea varfurilor de sarcina. Exemplul cu Portile de fier est unul gresit, dat de un necunoscator pentru ca acolo nu avem un baraj cu mari acumulari ci o centrala care functioneaza in regim permanent ca o termocentrala sau o centala atomica su un parc eolian. Tot respectul pentru lupta dumneavoastra ca sa salvati mediul dar ar fi bine sa studiati si sa decelati situatiile. Intr-adevar microcentralele cu acumulari neinsemnate energetic distrug mai mult decat decat ajuta si sunt doar afaceri banoase. Despre marile acumulari existente am face bine sa ne batem capul cum sa ajutam natura sa se refaca si sa devina prietenoasa cu ele.

        Reply
        • Mihai Goțiu Post author

          păi se pare că m-ați înțeles greșit: tocmai asta am spus, că nu se pot compara proiectele în discuție, cu Porțile de Fier, că oricât de mare ar fi seceta, tot are Dunărea suficient debit să mai învârtă turbine chiar dacă nu la capacitate maximă (nu trebuie transformată energia potențială în energie cinetică); ceea ce nu este cazul pentru proiectele în discuție, cel de pe Jiu n-are acumulare, iar celelalte chiar dacă par mari – ca suprafață ocupată, zone afectate, înălțime baraj – în fapt sunt mici , iar faptul că se adună apă în spatele barajului nu e suficient, că sub un anumit nivel tot nu ajunge pentru turbionare; nu e nevoie de cunoștințe majore despre sistemul energetic național, ci doar să nu fi copiat la teză la ”Fizică”, în gimnaziu ori liceu :) , unde se învăța că energia hidraulică depinde de diferența de nivel dintre nivelul captării din lacul de acumulare și centrală – degeaba acumulezi multă apă în baraj dacă nu ai nicio diferență de nivel mare (repet, mă refer strict la proiectele în discuție din arii naturale protejate, nu la alte proiecte hidro, deja existente

          Reply
  3. Constantin Leonte

    Domnule Gotiu,
    Va respect punctul Dv. de vedere numai ca, din pacate, vedeti lucrurile mult prea simplist. Cum s-ar spune, aveti o singura idee si aceea fixa! Sa presupunem ca vara, cand asa cum spuneti, avem soare cu supra masura, se poate stoca curentul pentru fiecare noapte dar ce ne facem cu lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie si martie cand randamentul este foarte scazut iar curentul produs nu ajunge nici pentru activitatea din timpul zilei???
    Si… o intrebare de bun simt: Oare va permiteti sa sugerati ca o hidrocentrala care este gata in proportie de 92%, construita cu eforturile materiale si intelectuale ale cetatenilor acestei tari sa fie pur si simplu daramata?

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      1) și ce facem cu proiectele hidro care nu vor produce la nivelul de pe hârtie nici vara, nici iarna, nici ziua, nici noaptea din lipsă de debit? 2) nu doar ”îmi permit”, ci chiar susțin că ce e ilegal nu poate fi dat în funcțiune nici dacă ar fi 100% construit, atâta timp cât costurile/distrugerile de mediu sunt mai mari decât beneficiile (dacă ești tăiat la o mână, vindeci rana, nu tai toată mâna); altfel, nu e nimic ”gata în proporție de 92%” – asta e o minciună sfruntată a susținătorilor legii, repetată fără nicio verificare și de instituții media finanțate generos din bani publici: în lege scrie, negru pe alb, 60% – mai mult, inițiatorii legii nu vor să scrie, tot negru pe alb, cine stabilește că măcar acei 60% ar fi deja realizat în acest moment; oare de ce?

      Reply
      • Constantin Leonte

        Sa ne intelegem! Sunt de acord cu Dv. ca trebuie construit parcul fotovoltaic. Trebuie, totusi, sa fiti si Dv. de acord ca fara energie hidro (tot verde) nu se poate! Cele doua sunt complementare!
        In alta ordine de idei cine a stabilit ca distrugerile de mediu sunt mai mari decat beneficiile?
        Dar despre faptul ca nu exista destula putere instalata si, astfel, populatia este obligata sa plateasca facturi inrobitoare ce spuneti?

        Reply
        • Mihai Goțiu Post author

          1) energie hidro avem suficientă; ”plusul” pe care l-ar aduce proiectele din Parcul Național Defileul Jiului, respectiv Răstolița (și încă vreo 9 proiecte în arii naturale protejate și mai mici) e nesemnificativ; 2) există două obiective, la nivel global și european de a ajunge la 30% protecție suprafață protejată (râuri, ape continentale, păduri, terenuri etc.) cu activitate umană restrânsă, din care 10% (o treime din cele 30%) cu protecție strictă și integrală (adică fără activitate umană) – cele două obiective, stabilite pe bază de studii științifice, sunt esențiale pentru capacitatea ecosistemului (din care face parte și specia umană) de a rămâne în echilibru, de a se putea reface; în România suntem undeva pe la 21-22% arii protejate, respectiv 3-4% cu protecție strictă și integrală – adică suntem departe de obiective și om fi și mai departe dacă dacă și din astea, în loc să le creștem, mai tăiem – și baiul e că nu poți, pur și simplu, să tai dintr-o parte și să adaugi în altă parte, pentru că nu sunt aceleași tip de habitate, pentru că e nevoie de păstrarea unei coerențe (coridoare de migrație, zone de împerecheat și cuibărit etc.) ; 3) în protecția mediului funcționează principiile prevenției și precauției – adică să te abții de la a face un proiect cu impact asupra mediului dacă nu știi care sunt efectele, respectiv sarcina dovedirii lipsei de efecte ori că nu sunt efecte majore, iar cele care vor exista pot fi atenuate/compensate prin anumite măsuri cade în sarcina celui care vrea să facă respectivul proiect (adică să suporte efectuarea studiilor și evaluărilor de mediu, chiar cu riscul de a primi un răspuns că în acel loc nu se poate face acel proiect); chiar și într-o zonă naturală neprotejată impactul asupra mediului e prezumat, și trebuie dovedit că e minimal ori că se iau măsuri pentru compensarea efectelor (suportate, evident, de beneficiar), cu atât mai mult în arii naturale protejate – iar ăsta e marea problemă a proiectelor în discuție: că au început fără studii de mediu (care sunt OBLIGATORII), de-asta au și fost declarate ilegale de Justiție, care le-a anulat autorizațiile de construire, iar legea declarată neconstituțională zice că… se exceptează (ceea ce e aberant, e gândire de Epoca Pietrei)

          Reply
  4. Agricultorul fericit

    Dle. Senator Gotiu,
    De admirat perseverenta cu care va aparati punctul de vedere.
    Doar ca “ iarna nu-i ca vara” dixit Marele Petrov, iar vantul bate cand vrea Cel de Sus.
    Chiar daca Parcul Arad va produce ca in povesti, energia electrica nu se poate pastra in pivnita. Doar daca nu stiti Dvs. o solutie miraculoasa.

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      1) nu mai sunt senator de doi ani ;) 2) e un mit că apa stochează energia electrică pentru că a) rămâi fără apă și în cazul proiectelor de pe fluvii uriașe (a se vedea, doar în ultimii ani, cazul Colorado și marele Lake Made și barajul Hoover, ori fluviul Parana, cel mai mare din America de Sud după Amazon), darmite pe râuri interioare cum e Răstolița; b) proiectul de pe Jiu nu e cu lac de acumulare, ci cu derivație, așadar, nu se stochează nimic, doar se deviază și se bagă pe țeavă râul pe vreo 20 de km (de țeavă), respectiv vreo 30 de km (curs de apă)

      Reply
  5. Andrei D.

    De unde, sau pe ce seamă le vine atât de mare profit pentru atât de puţini megawattsi generaţi ?!

    Ceva nu face sens absolut deloc în acest sens. Nu pot să cred că animalele astea hrăpăreţe investesc atât de mulţi bani doar de dragul distrugerii defileurile montane.

    Din contra, toatî chestia e bazată pe LĂCOMIE, ca de obicei. Lăcomia este singurul factor motivaţional pentru aceste specimene.

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      păi firmele de construcție au câștigat deja vreo 300 de milioane de euro până cum și mai așteaptă să încaseze vreo 200 de milioane de euro… să mai spun că cel mai mult a câștigat Romelectro, fosta firmă de comerț exterior a Securității, preluată, ulterior, de un ministru PSD, Dan Ioan Popescu?

      Reply
  6. tempor1k

    Panourile solare unt eficiente pe timp de vara cand ziua este lungă și sunt cu mult mai multe ore insorite (pe o scurtă perioadă, de 4-5 luni/an)
    Dacă este să mergem pe cursurile lui campeanu cu date meteo din perioada 1926-1954 hidrocentralele ar funcționa brici 90% din an, zi și noapte. Dar oops, vremea a devenit extremă și nu mai oferă condiițiile optime pluviometrice anual. Asistăm la mari cantități de apă căzute într-o oră cât intr-o luna, sau dezastre și mai mari .
    Ne-am găsit „bucuria” în parcurile eoliene și producerea sezonieră, sporadică de energie electrică murdară, dar și aici deja asistăm la o gravă perturbare a curenților de aer naturali (care agravează și mai mult schimbările climatice)
    Centralele pe combustibili au capacitatea de a produce constant energie electrică 24/24h dar problema grava a lor este că emană in atmosferă milioane tone de noxe.
    Să ne bucurăm de existența centralelor nucleare!!!? Nici o șansă, problemele ce le pot genera acestea sunt la fel de grave și greu reversibile. CErnobil, FUKUSHIMA. Aceste 2 unități au consumat mai multă energie și resurse financiare decât au reușit ele să producă și problemele generate în continuare de aceste unități sunt încă un fel de ghilotină care stă să cadă pentru decapitarea acestei civilizații.
    Ce ne-a mai rămas!!!?
    Stăvilirea creșterii consumului de energie electrică și trecerea urgentă la reducerea consumului energetic.
    Și vorbind de marii consumatori:
    – RETELELE DE TELECOMUNICAȚII sunt un factor agravant (poate unul din cei mai mari poluanți care afectează clima terestră) in schimbările climatice prin poluarea electromagnetică crescândă fără precedent din ultimii 20 de ani.

    Reply
  7. Mihai

    Câteva considerații pe margine acestui subiect:

    nu mai spuneți că „România câștigă….”, „România devine exportator…”, „România are asigurat…”. România nu căștigă nimic prin nici un proiect energetic! Beneficiarii acestor proiecte sunt niște persoane particulare, români și străini, care vor câștiga bani prin punerea în funcțiune a acestora, fie ele hidro, fie fotovoltaice, fie eoliene, fie pe gaz, pe cărbune, etc.

    Privind lucrurile în perspectivă, orice intervenție umană asupra naturii, mai ales făcută pentru profit, produce efecte negative prin simplu fapt că distruge (modifică) natura. În economie astfel de intervenții se numesc externalități negative. Astea sunt niște costuri care sunt impuse tuturor și care pot fi mai mari decât investiția și profitul obținut la un loc. Așa că orice nouă centrală electrică care prin natura ei modifică mediul înconjurător e rea.

    Am văzut deja în Bărăgan și în Bulgaria hectare întregi de panouri fotovoltaice instalate pe teren agricol cu pământ de cea mai bună calitate. Asta se cheamă dezvoltare durabilă? energie verde? Să distrugi habitatul atâtor plante și animale care de fapt sunt VIAȚA pe acest pământ, ca să facă niște indivizi lacomi bani? Nu mai vorbim de râuri băgate în țeavă. Natura nu există pentru a fi exploatată și batjocorită. Ea trebuie respectată pentru că e MAMA noastră. De sănătatea ei depinde sănătatea noastră. Noi suntem o parte a ei.

    Reply
  8. tempor1k

    Energia electrică complementară a fost definită și ca o necesitate pentru a suplini producția de enrgie electrică în situații de criză de genul, baraje secate și situații de avarii sau reparații curente sau RK-uri la termocentrale sau centrale atomice. Dar și aici pot apar situații in care, vântul nu bate sau ziua este scurtă și înnorată.

    Ce însemnă a încerca a produce o baterie care să stocheze și să poată asigura 100 MW/h câteva zeci de ore constant ?!!!!
    A creea așa ceva este extrem de periculos pentru că nu a existat nici un „zăcământ” natural unde să conectezi două fire electrice ca să obții direct energie electrică. A creea o mare baterie de stocare a energiei electrice ar putea avea efecte catastrofale asupra câmpurilor electromagnetice și electrostatice naturale existente in mod natural pe planeta noastră.

    Reply
  9. Mihai

    Toate sistemele de productie a energiei electrice in termocentrale, centrale atomice sau parcuri solare „pompeaza” constant energie in sistem asigurand consumurile de baza fara sa poata stoca, creste sau scadea productia in timp scurt. In fiecare zi sunt perioade in care consumurile cresc brusc prin pornirea unor capacitati de productie cu consumuri mari sau chiar prin utilizarea excesiva de aparate de aer conditionat sau de calorifere electrice la populatie. Numai centrelele hidroelectrice pot acoperi varfurile de sarcina din sistemul energetic care apar zilnic, pentru ca pot fi pornite si oprite in orice moment si pe orice perioada si asigura capacitati mari in sistem. Costurile pe care le platim pentru a importa curent pe piata „la zi” care sa asigure varfurile de consum sunt foarte mari. Ar mai fia aici si parcurile eoliene dar nu pot acoperi capacitati comparabile cu hidrocentralele.

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      1) vârfurile de sarcină apar, în cea mai mare parte ziua, nu noapte, deci nu e mare incompatibilitate cu solarul; 2) ca să stocheze, hidrocentralele au nevoie de apă – ultimii ani arată că e din ce în ce mai puțină; 3) proiectul în discuție de pe Jiu n-are stocare, ar fi doar niște baraje pentru deviat apa pe țeavă (nu acumulări) 4) puterea instalată a proiectelor în discuție e total nesemnificativă 5) menținerea echilibrului ecologic e mai important, și la nivel local, și la nivel global (inclusiv pentru specia umană) decât ținutul becului aprins o oră în plus

      Reply
  10. Robert

    Vă admir răbdarea, dle Goțiu. Se presupune că cei care comentează mai și citesc ceva înainte, însă aici … Multe comentarii put a silvicultură sovietică de anii 1950-1960 (de când datează ideile și manualele lor de bază).

    Reply
  11. emil

    Sa spele banii. Multe asemenea constructii facute in 1995-2010 sunt in paragina. Unele n-au functionat niciodata. Mai bine ar decolmata barajele existente.

    Reply
  12. zoltan

    In zona Arad, randamentul unui panou solar e undeva la 60-70%. In medie anuala, avem 8-9 ore de lumina pe zi, plus vremea este foarte instabila. Productia maxima este cand cererea este minima. Adica o sa vanda energia cand e cel mai ieftin.

    Comparatia ca, costul „0,76 milioane de euro/ 1 MW putere instalată în cazul parcului solar” si „celalalt 3 mil/ 1 MW” este una falsa. Costul instalarii trebuie calculat la cata kwh poti sa vinzi. Un parc solar de 1MW „putere instalata” NU produci si vanzi 24MWH intr-o zi. Produci undeva la 5-6MWH la cel mai mic pret. Si cu „celalalt” poti vinde 24MWH cu preturi variabile. Deci acel 0,76mil mai trebuie inmultit cu 4-5 si o sa vedeti ca e mai scump.

    Dvs luati in calcul doar „cost/putere instalata”.

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      puteți duce calculul mai departe, cât produc, de fapt, hidrocentralele din categoria celor în discuție – debitul Răstoliței și a afluenților care ar urma să captați e derizoriu pentru a valorifica energia cinetică, diferența de nivel, la fel foarte mică, iar de acumulare, ținând cont de secetele care vin va fi din când în când, dacă ajunge la un randament/eficiență de 30-40% încă ar fi bine… verificați cât au produs hidrocentrale similare în ultimii ani; cea de pe Jiu nu e cu acumulare, ci cu derivație (pe țeavă), poate va avea un randament ceva mai mare în perioadă de secetă, doar tot minune ar fi dacă ar ajunge la 60-70% ; da, s-ar putea face și comparația asta, și tot în dezavantaj ar ieși proiectele hidro în discuție ;)

      Reply
      • zoltan

        Un 1MW parc solar produce 5-6 MWH pe zi. O hidrocentrala de 1MW cu randament de 40-50% produce 10-12 MWH pe zi. Deci dublu. Si sa nu mai vorbim de la ce pret. Deci eu nu inteleg de ce conteaza formula „Cost/putere instalata”.

        Reply
        • Mihai Goțiu Post author

          și dacă ar fi așa, parcul solar are putere instalată de 10 ori mai mare, deci tot mai ieftină e investiția în solar; așadar, tot nu văd cum ar putea fi mai ieftină energia produsă de proiectele în discuție, cum pretind susținătorii legii; și, repet, fără a vorbi de distrugerile de mediu, când vorbim de arii naturale protejate (că, teoretic, putem dona doi rinichi, dar, faptic, mai mult de un rinichi n-am auzit să fi donat cineva; cam așa e și cu hidro: am făcut baraje și am captat cam zeci de ani, dacă nu mai lăsăm râu nedistrus, să nu ne mirăm că o să capoteze tot ecosistemul (de care depindem și noi, ca specie)

          Reply
  13. Victor

    in abordarea generala vizavi de hidrocentrale trebuie sa faceti o demarcare mult mai accentuata intre cele inutile si care sint in realitate niste escrocherii financiare precum microcentralele si cele mari care sint absolut indispensabile pentru economia normala a tarii.
    Daca nu faceti aceasta distinctie mult mai clara atunci o sa aveti oprobiul public generalizat.
    incercati sa luati totusi distanta uriasa fata de fanatismul ecologic manifestat acum de propaganda asa numit progresista in occident pentru ca ura populatiei saracita si distrusa de politicile de jaf sub auspiciile ”ecologiei” practicate acum de Bruxelles este deja la cote uriase si nu mai ramine decit scinteia care sa aprinda revolutiile anti fanatism ecologic!!! Distrugerea productiei de curent electric si automat saracirea accentuata a populatiei, ideologia mincatului fortat al gindacilor, toate aceste fanatisme ecologice asociate in acest moment cu bolile psihice sexuale extrem de grave precum curentul trans au format deja un fenomen de ura populara ce o sa aduca foarte curind la revolte extrem de puternice cu posibilitatea unor revolutii armate sau chiar razboaie civile in interiorul occidentului!
    Aveti grija cum va pozitionati in acest iures.

    Reply
    • Mihai Goțiu Post author

      curentul negaționist (al schimbărilor climatice), la nivel global, e uriaș, și nu e de ieri, de azi – de altfel, acest discurs e una din direcțiile de cercetare în lucrarea mea doctorală :) – iar ultimii ani au dus la convergență a resurselor (umane, financiare, canale și metode de promovare, de interese) între promotorii teoriilor conspiraționiste (mai ales a celor anti- Covid, că de când s-a atenuat pandemia și s-au diminuat drastic restricțiile, unii au rămas ”fără obiectul muncii), cu negaționiștii schimbărilor climatice și populiștii ultra-conservatori;
      de unde și avântul pe care îl iau aberații potrivit cărora ne-ar obliga cineva să mâncăm lăcuste (absolut fără nicio bază reală – faptul că unele specii sunt comestibile nu înseamnă că ne obligă cineva să le mâncăm; ca idee, chit că e comestibil și în unele țări, inclusiv europene, e considerat delicatesă, nu prea știu mulți români care să mănânce carne de cal), la fel și ideea că protecția mediului vrea să sărăcească oamenii (în condițiile în care distrugerile de mediu sunt cauze de sărăcie extremă, foamete climatică și chiar războaie) ori să facă să trăiască în Epoca Pietrei (când comportament de Epoca Pietrei e tocmai negarea științei);
      în fine, măcar cine a urmărit subiectul știe că discuția e despre proiectele extrem de costisitoare (dar cu beneficii pentru firmele de construcții) și distructive pentru mediu din ariile naturale protejate (adică din acele zone esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic și refacerea lui, mult mai puține decât e necesar pentru asta, ale căror suprafețe totale trebuie crescute, nu diminuate – e ca și cum după ce am pierdut un rinichi, că nu am avut grijă de el, îl vindem pe al doilea ca să facem rost de bani pentru… dializă); dacă ăsta e ”fanatism ecologic”, îmi asum, sunt deja vreo două decenii de când am primit eticheta de ”eco-terorist” de la promotorii salvării apelor, pădurilor, munților și patrimoniului cultural de la Roșia Montană cu dinamită și cianură ;)

      Reply
        • Mihai Goțiu Post author

          nu e administrare non-stop (și nici nu pot fi lăsate comentariile ”la liber”, pentru că sunt unii care nu se abțin să înjure sau să vehiculeze manipulări) :) , sper să înțelegeți

          Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *