După amânări de mai bine de jumătate de an, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat, astăzi (miercuri), cu unanimitate, ca fiind neconstituțională legea anti-râuri, cunoscută și ca ”Legea Zamfir”.
Legea ar fi permis continuarea unor proiecte hidroenergetice (unele deja declarate ca fiind ilegale de Justiție), în arii naturale protejate. Puterea instalată a acestora, dacă ar fi finalizate, ar fi fost minoră (undeva la 0,5% din capacitatea sistemului național), dar costurile de construcție (adevărata miză a băieților deștepți) ar fi fost uriașe (sute de milioane de euro, pe lângă banii cheltuiți deja ilegal), dar și mai mari ar fi fost costurile distrugerilor de mediu. După adoptarea acestei legi de către Parlament, comisarul european de Mediu, Virginijus Sinkevičius, a avertizat de mai multe ori că dacă trece și de CCR, România riscă un proces și o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Sesizarea la CCR a fost depusă de către parlamentarii USR (singurii și care au votat împotriva legii), dar la redactarea acesteia au contribuit și avocați și reprezentanți ai societății civile, cărora le mulțumesc public pentru asta. La fel cum le mulțumesc și tuturor celor care s-au implicat, prin proteste, semnarea de petiții sau distribuirea de materiale de combatere a dezinformării. Împreună, reușim să mai salvăm câte ceva din apele, pădurile și biodiversitatea extraordinară a României.
În esență, CCR a admis sesizarea pentru încălcarea principiului bicameralismului, arătând, în comunicatul de presă, că scopul legii este derogarea proiectelor în discuție de la normele dreptului comun. E de așteptat ca, în Parlament, susținătorii acestei legi să revină cu o nouă formă, mai ales că premierul Nicolae Ciucă a anunțat că vrea să continue proiectele cu bani din PNRR și REPowerEU. Așadar, rămâneți aproape, să ne bucurăm de această victorie de etapă – extrem de importantă – dar e nevoie de toți, în continuare.
Redau, mai jos, integral comunicatul de presă al CCR:
”În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională.
În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun.
Curtea a reținut că, deși nu există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conținând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiții, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție.”
Citește, pe aceeași temă:
felicitari !
faina motivatie … CCR recunoaste ca parlamentul detine instrumentele pentru dezvoltarea durabila, nu guvernul oricate magarii ar incerca si nici CCR insasi. Cum Avocatului Poporului ii lipsesc anii de scoala necesari sa abordeze probleme de mediu, tot ce mai ramane de facut nu e decat un parlament constient de responsabilitatea pe care o are.
Felicitari… si muuuult noroc mai departe !
Cu cât se bat pentru noi mai mulți binevoitori, care vor să ne asigure energie ieftină, cu atât o ducem mai rău și plătim mai scump energia!
Nimeni nu le spune unora ca Ciucă, care nu văd alte soluții decât cele comuniste, că cu sutele de milioane de dolari puteau planta păduri comunale, singura sursă sustenabilă pentru sărăcia din România rurală! Bani în cercetarea pentru energii alternative: ioc!
Bravo, dar orcii nu se vor opri, să știți!
Bine punctat. Reimpadurirea sutelor de mii de hectare parasite (mai ales in zonele de campie) si erodate, sau acoperirea lor cu fotovoltaice ar fi o solutie sustenabila la problema energiei. Daca se impadureau sa zicem 5000 de hectare (cu specii de esenta moale, crestere rapida) pe an din 2000 incoace erau 110 000 de hectare, si deja se putea recolta lemn de mult, zeci de mii de metri cubi pe an. Dar nah. Trebe bagate sute de milioane de euro in buzunarele baietilor destepti. Nu exista alta surse de energie numa hidro si carbune aparent in mintea obosita a guvernantilor romani care traiesc in 1990.
Fotovoltaice + Eroziune = Love
Foc de lemne + plantații energetice = ~0 biodiversitate
școală proasta + propaganda = specialiști în dezvoltare durabila
puteți recomanda o sursă (studiu științific), legat de afirmația: ”fotovoltaice + eroziune = Love”; altfel, da, modul în care se face o împădurire contează și poate afecta biodiversitatea dacă pădurea e văzută doar ca o ”plantație (cultură) de copaci”, asta nu înseamnă, încă, că o tăiere + regenerare făcute corect nu pot asigura și biodiversitate (că aceasta e afectată și într-un astfel de caz e adevărat, dar contează dacă cât de afectată e: dacă se poate sau nu reface ulterior; altfel, tocmai pentru protecția biodiversității sunt instituite zone de protecție integrală și strictă – fără intervenție umană – dar, din păcate, pe la noi astea sunt doar pe hârtie, că zburdă și pe acolo drujbele)
Cu toate ca nu e tocmai genul de articol pe care sa il poti cita intr-un doctorat, argumentatia este destul de clara ca sa puteti cauta studii de caz in jurnalele stiintifice relevante pentru cercetarea dumneavoastra: https://www.altenergymag.com/article/2020/08/can-erosion-at-solar-farms-be-prevented/33667 (duckgo rules)
Metoda standard de evaluare a bonitatii unui teren pentru amplasarea de panouri fotovoltaice (GIS) se refera la estimarea randamentului energetic in terenul dat: orientarea suprafetelor disponibile suprapuse pe distributia radiatiei solare. In mod normal, din suprafetele construibile pentru instalarea de panouri sunt deja filtrate zonele cu restrctii de mediu… dar generalizarea, la fel ca marfa ieftina din bazarul oriental, are costuri ascunse.
In esenta, umbrirea terenurilor la scara hectarelor e un factor ecologic catre poate fi gestionat sau nu cu costuri sustenabile. Gestionarea eroziunii, asa cum e prezentata in articolul din link, nu urmareste decat interesul investitorului in panouri – max. 30 de ani, cat sa nu-i pice instalatiile cand da o furtuna. Formarea solului e in in afara scarii de timp abordabile, deci in cazuri extreme riscurile sunt similare celor asociate zonelor monoindustriale. Gestionarea eroziunii nu are o reteta universala – si nici diagnosticul riscurilor.
https://www.pv-magazine.com/2020/05/27/solar-parks-have-better-biodiversity-impact-than-intensive-monoculture-farming/ aici se vb despre densitatea panourilor ca factor de compensare a impactului umbririi. In mod normal studiul de fundamentare trebuie facut de biologi.
Sunt studii de genul astuia https://www.bne-online.de/fileadmin/bne/Dokumente/20191119_bne_Studie_Solarparks_Gewinne_fuer_die_Biodiversitaet_online.pdf care spun ca dimpotriva, panourile rezolva toate problemele lumii de-odata – cu alte cuvinte, ce prosti suntem noi, restul lumii fata de chinezi care se chinuie sa isi gasesasca piata pentru ele de atata amar de vreme. Daca te uiti ca sursa e Bundesverband Neue Energiewirtschaft iti dai seama direct ca e ditai conflictul de interese la mijloc. Au fost demontati de altfel partial , pe partea cu pretentiile pentru biodiversitate – se pare ca aportul panourilor la bunastarea societatii e ceva mai redus decat al monoculturilor (in afara de canepa bine-nteles :P)
mulțumesc pentru răspuns, inclusiv din link-urile transmise nu se poate pune concluzia generală că ”fotovoltaice + eroziune = Love”; altfel, da, e corect, modul în care sunt amplasate fotovoltaicele și unde e foarte important (la fel ca și în cazul proiectelor hidro, în discuție, în arii protejate); umbrirea terenului poate fi un avantaj, inclusiv pentru agricultură, și împotriva eroziunii, prin păstrarea apei și a biodiversității în sol (dacă panourile sunt amplasate la o anumită înălțime, cu distanțe între ele etc.); nu e greu de găsit exemple de bune practici și nici exemple contrare – ținând cont că siguranța alimentară și protejarea biodiversității (câtă a mai rămas) sunt cel puțin la fel de importante ca asigurarea energiei din surse cu impact cât mai redus asupra mediului, astfel că singura regulă care se poate impune sunt studiile și evaluările de impact asupra mediului pentru fiecare proiect în parte (adică exact ce lipsește în cazul proiectelor în discuție și pe care legea asta vrea să le elimine)
nota bene: și până la a vorbi de fotovoltaice pe terenuri agricole, avem câteva milioane de acoperișuri de blocuri și case care nu s-ar eroda cu niște fotovoltaice deasupra, și e aberant câtă vreme s-au dat subvenții pentru băieți deștepți care au băgat râuri de munte pe țeavă pentru 2-3 MW ori când există programe de finanțare pentru creșterea eficienței energetice, să nu avem programe pentru ”împădurirea” blocurilor și caselor cu fotovoltaice… să fie oare din cauză că din fotovoltaice pe clădiri nu pică atâta mită și comisioane ca din proiecte megalomanice de jumătate de miliard de euro?
Aveti dreptate, din principiu nu se poate generaliza nimic atunci cand e vb de managementul dezvoltarii durabile. Totusi beneficii de mediu mai mici decat aduce porumbul nu imi suna deloc incurajator.
Externalitatile productiei fotovoltaice pot fi mult mai mici cand sunt amplasate in mediul urban… singura problema e contorizarea reala a prosumatorilor. Din cate citesc pe net, in Romania e politica de stat sa fie descurajat aportul de energie al gospodariilor individuale la sistemul national si nu e nici o mirare. Alternativa cu acumulatori nu e doar mult mai scumpa ci si ingrozitor de nociva pentru mediu. Probabil ca o solutie ar fi asociatiile locale de prosumatori – la nivel de strazi sau de sate spre exemplu, ca in felul asta ar avea alte parghii juridice sa livreze curentul pe piata .. si uite asa, apare o noua restrictie in planificarea pietei de energie solara.
Romania pana una-alta daca are rezultate prea bune cu energia verde poate ajunge sa le plateasca despagubiri rusilor care controleaza piata locala a petrolului si pana acum nici un plan sa se retraga din Energy Charter Treaty precum Olanda, Franta, Germania sau Polonia. De aia o lungesc producatorii auto cu motoarele termice in tara mai mult decat oriunde altundeva in Europa, de aia banii de fotovoltaice sunt in primul rand un prilej de explorat peisajul birocratiei celei mai neaose. Cata vreme populatia consuma mai multa energie decat toate firmele statul nu o sa faca decat figuratie in presa pe tema energiei verzi produse acasa, ca orice politica coerenta poate conduce la conflict cu capitalul petrolier.
Ca fapt divers, in legea nemteasca a constructiilor e prevazut ca planurile urbanistice de detaliu pot impune integrarea in noile constructii a sistemelor de productie, inmagazinare sau utilizare exclusiva a energiei regenerabile (BauGB §9 Abs.1 Pkt. 23b). Sunt orase intregi care in ciuda apartenentei tarii la Energy Charter Treaty au impus regula asta de ani de zile si practic pe unde vezi cartiere noi toate cladirile au din proiect integrate elegant de cele mai multe ori panouri, ca turbinele vin cu restrictii de mediu mari chit ca produc mai mult curent pentru banii investiti. De locuri de parcare la umbra fotovoltaicelor nu mai vorbesc…
Ma eroilor, va bucurati ca fraierii ca Romania e neconstitutionala. Gruparea cartitelor din CCR a fost condamnata de CEDO pentru atrocitati comise asupra sefei DNA in linsajul mafiot organizat de Tudorel Toader.
https://ziare.com/stiri/justitie/curtea-constitutionala-a-incalcat-legea-si-constitutia-instanta-de-judecata-confirma-abuzul-ccr-1483532