Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că nu va include nici un prag minim al prejudiciului pentru infracțiunea de abuz în serviciu în proiectul de lege pentru punerea în acord a prevederilor Codurilor Penale cu deciziile Curții Constituționale .
Proiectul de lege va fi trimis în dezbatere publică și apoi la Parlament într-o formă care nu convine liderilor PSD, care au reacționat dur la decizia ministrului lor.
Tudorel Toader a fost membru al CCR timp de 10 ani, până în 2016
În cadrul unei conferințe de presă la sediul ministerului, Tudorel Toader a anunțat că intenționează să trimită în dezbatere publică și apoi în procedură parlamentară de dezbatere și adoptare, o formă din care va lipsi noțiunea de ”prag minim” pentru abuzul în serviciu. Vă prezentăm extrase din declarațiile ministrului din timpul conferinței de presă: ”Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag, pentru că, în dispozitivul deciziei Curții, nu se vorbește de prag… îl voi trimite în dezbatere publică și în procedură parlamentară, nu va fi ordonanță. Va trece pe la comisiile juridice. Când va ajunge acolo, se va întâlni cu domnul ministru Iordache. Dumnealui poate să intervină, în limita competențelor constituționale, asupra textului de lege, pentru că noi suntem inițiatori, iar dânșii sunt decidenți”.
Ministrul a explicat că niciodată Curtea Constituțională nu a cerut instituirea unui prag minim pentru infracțiunea de abuz în serviciu și că în calitatea sa de ministru nu intenționează să pluseze, modificând Codul Penal mai mult decât i-a cerut CCR să o facă: ”Știu bine conținutul și rațiunile deciziei Curții Constituționale referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător. Știu bine considerentele deciziei, pentru că am participat la redactarea, corectarea și până la urmă publicarea lor. Obiectivul pe care mi l-am luat în numele Guvernului… este de a transpune în Codul penal, în Codul de procedură penală deciziile CCR… Modificările la cele două coduri vizează strict … punerea de acord a codurilor cu deciziile CCR, nimic mai mult, nimic mai puțin”. Toader a mai precizat că așteaptă și avizul CSM pentru a putea lansa în dezbatere publică și procedură parlamentară pachetul de legi pentru Justiție.
Poziția ministrului Justiției i-a scos din sărite pe PSD-iști
Reacția PSD a fost una de dezacord cu viziunea lui Tudorel Toader privind introducerea unui prag minim de la care abuzul în serviciu să fie considerat faptă penală.
Unul din membrii PSD care l-au criticat pe Tudorel Toader este însuși fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, omul pus de partid să ”împingă” pe masa Guvernului celebra OUG 13, în care se instituia un prag minim de 200.000 lei pentru abuzul în serviciu. Acesta a declarat Antenei 3 următoarele: ”Înțeleg că Guvernul, prin vocea domnului Tudorel Toader, nu-și asumă un prag. Așteptăm să vină legea la Parlament, să îmbunătățim legea în Parlament. Altă soluție nu avem„. Conceptul de îmbunătățire, în viziunea lui Florin Iordache este, desigur, introducerea pragului mult dorit: ”avem nevoie de prag în această lege”.
Răspunzând la întrebările jurnaliștilor referitor la o posibilă demitere a sa ca reacție a coaliției de guvernare după decizia de a nu le satisfice perversele dorințe legislative, Tudorel Toader a declarat: „Ei, teamă. N-are de ce să-mi fie teamă. Indiferent de soluție, eu sunt rectorul Universității. Nu. Nu, nu, nu. Sigur că nu, dar cred că cel mai bine ar fi să-l întrebați pe domnul Dragnea, nu pe mine”.
Șeful PSD, Liviu Dragnea, a acuzat ”neconcordante în comunicarea” cu Tudorel Toader: „I-am spus public de vreo două-trei ori că îi voi susține decizia dacă va fi bine argumentată, o decizie în stanga sau în dreapta”. Referitor la remanierea ministrului Justiției, Dragnea a declarat: ”Nu, nu se pune problema la acest moment… Domnul ministru trebuie să capete și o experiență politică”.
Experții consultați de România Curată dau dreptate ministrului Justiției
Cristi Dănileț, judecător: ”Decizia este corectă. Conformă cu decizia CCR care spune că faptele constând în încălcări de lege constituie abuz în serviciu, pe când încălcarea actelor normative inferioare sunt abateri disciplinare sau delicte civile. CCR nu impune un prag valoric pentru abuzul în serviciu, ci doar separă abuzul în serviciu de fapte nepenale, în funcție de actul normativ încălcat”.
Elenina Nicuț, avocat: ”Domnul Ministru al Justiției Tudorel Toader, în calitate de fost judecător al CCR care a participat la pronunțarea și motivarea Deciziei nr. 405/2016, consideră că această decizie nu a impus un prag în ceea ce privește prejudiciul ce ar putea fi cauzat prin săvârșirea unei fapte de abuz în serviciu, dimensiunea prejudiciului ținând mai degrabă de individualizarea pedepsei, iar nu de conținutul normei de incriminare. Prin urmare, în condițiile în care modificările legislative promovate de Ministerul Justiției vizează strict punerea de acord, între altele, a Codului Penal cu deciziile CCR, a considerat că nu se impun modificări suplimentare cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu”.
Tudorel Toader a dat aviz negativ și pentru dezincriminarea conflictului de interese, promovată de parlamentarii PSD
Referitor la draftul de lege avizat ieri de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, prin care se dezincrimina conflictul de interese, Tudorel Toader a declarat că l-a respins: ” Noi am dat un aviz negativ la proiectul de lege pentru că proiectul de lege, despre care am vorbit astăzi şi din care am dat câteva exemple, se referă şi la modificarea articolului 301 şi articolului 308 privind conflictul de interese. Şi atunci dinspre noi, sub semnătura mea, a plecat o avizare negativă de nesusţinere a proiectului de lege pentru că venim cu proiectul nostru prin care punem de acord. E adevărat că noi rămânem aici în limita deciziilor Curţii, dânşii, legiuitorul are deplina libertate să modifice şi mai mult decât limitele deciziei Curţii Constituţionale. Legiuitorul are deplină libertate. El are bariera Constituţiei”.
Asa o aberatie cum vrea Tudorel Toader nu am mai vazut.
Elimina total practica unitara si nu mai face cetatenii egali in fata legii ci dependenti de un judecator care nici el nu stie ce sa faca ca sa aplice un prag care sa nu fie contestat si sa fie echivalent la Bucuresti, Cluj, Iasi sau Timisoara.
Cum de a fost asta judecator la Curtea Constitutionala?
Onorabile CMC nu iti este rusine sa faci asemenea afirmatii? Vai de tine, de neomenia ta!
Va rog sa incetati atacurile la persoana. va rog sa-l combateti pe CMC cu argumente, nu cu aprecieri personale.
Daca se pune prag valoric aici poate ar trebui pus si la talharie. Daca smardoiul dupa ce te pocneste si te buzunareste nu-ti gaseste decat abonamentul RATB in buzunare atunci sa primeasca doar un avertisment ori o sanctiune administrativa. De ce sa se faca discriminari. Mai ales ca smardoii mai sunt dezavantajati si prin faptul ca ei nu prea se descurca cu condeiul si deci nu au sanse sa iasa mai repede pentru ca au scris o carte.
Avem, ca prin minune, in functie un ministru competent si vertical la Justitie: sa fie lasat cat mai mult timp sa indrepte lucrurile deviate si amalgamate, sa le faca coerente si functionale, sa puna la punct colaborarile pe orizontala si verticala! Am criticat coruptia, obedienta si birocratia, populismul politicianist cat o grupare intreaga de oameni in problema si echidistanti, sunt apolitic. Daca nu este lasat sa puna lucrurile la punct si este incorsetat, criticat sau chemat excesiv sa expliciteze – mai mult decat sa lucreze – il putem pierde: omul acesta nu vrea ceva personal, nici nu este la comanda, asa ca trebyie sustinut din rasputeri. Inclusiv de PSD, caruia ii salveaza si retuseaza imaginea atat de sifonata dupa aventurile din aceasta iarna.
Mai potrivita pozitie nu poate fi! Nu face bine catorva persoane care vor o diriguire speciala, de grup restrans, dar este benefica tuturor!
Este benefica pana in momentul in care te va atinge pe tine. Cum adica in sitiatii similare se vor da sentinte diferite? Ce fel de justitie e asta?
Discuția aceasta, pentru nejuriști, se reduce tot la bani. Controlul efectiv în diverse instanțe (după competență etc.) al diverselor nereguli presupune efort, angajare de avocat specializat, taxe de timbru, pe scurt bani (mulți). Dacă ar fi desființate (toate) taxele de timbru s-ar muta presiunea de la procurori (pentru care mai există și riscul unor acuze că nu apreciază sistematic probele sau nu solicită eficient completarea acelora) la judecători. Persoanele păgubite ajunse la exasperare solicită în prezent ajutorul procurorilor, cheltuielile fiind mai mici. O soluție „de nișă” este legea insolvenței, care lege pune (teoretic) accent pe prevenție și prin care nereguli de la cele mici până la presupuse falimente frauduloase (pentru discuția de față, ale firmelor care au contracte cu statul, deci intră „în joc” și funcționari publici care au contribuit la prejudicii) se pot controla (teoretic) cu cheltuieli (teoretic) mici, doar că statul nu se „mobilizează” pentru control și prevenție; ar fi de urmărit o statistică a firmelor abonate la contracte cu statul (și nu neapărat fonduri „pur” publice, ci eventual (și) private/mixte și „doar” administrate public ca efect al legii și/sau altor acte inferioare! că aici e discuția – exemple „clasice” ANL mandatar public al (fondurilor private ale) „beneficiarilor” de construcții prin credit ipotecar), ori CNADNR care lucra și cu fonduri europene, ori Ministerul sănătății pentru mentenanța de la sistemele informatice unde intră iar și fonduri europene, șamd-, și care firme au cerut „doar” insolvența, deci nu etapa „soft”, de prevenție, a unei înțelegeri cu păgubiții (concordat parcă se cheamă rezultatul final) și nici etapa „hard” a falimentului „direct”, iar statul, deși prin lege unic administrator al fondurilor, nu a cerut nici el nimic în timp util, fie pur și simplu, fie „acoperit de hârtii” de la diverși intermediari, atestatori (vizibil eronat dacă nu mai grav) de calitate a lucrărilor/serviciilor, la rândul lor „abonați” la contracte. Scuze pentru abuzul(!) de ghilimele.
Ar fi util ca experții juriști citați de dumneavoastră să ia câte un caz concret, de pildă din cele de mai sus, cu riscul de a se antepronunța și a nu mai participa pe viitor la o eventuală judecată, și să-și expună părerea cu privire la cauzele producerii de prejudicii, dacă intră sau nu la încălcarea legii(care anume), și, mai ales, cum pot fi recuperate. Căci e clar pentru toată lumea că, de pildă, pe la Săliște nu s-a putut circula, că sistemele informatice ale ministerului sănătății nu au fost funcționale, că există cartiere Anl nefinalizate în timpul prevăzut ori deloc, șamd.
Nu ma simt „concerned”, deci n-am incercat sa inteleg aspectele juridice. Dar nu era vorba la un moment dat ca o oarecare comisie de la Venetia spunea ca trebuie sa ai un prag ? Eu inteleg ca Dragnea nu vrea sa se supuna acestei comisii (news de azi) insa parca discutia era despre stat de drept.
Am citit articolul ca sa vad cine sunt „Experții” care „îi dau dreptate”. Il citati pe Cristi Danilet, care isi apara cauza cum stie mai bine, pentru ca scopul scuza mijloacele si o avocata si gata, expertii si TT ne-au zis-o? Tot vrem sa curatam Romania, dar concluzia mea este, pe zi ce trece tot mai mult, ca ne meritam soarta, popor de aparatori de cauze proprii ce suntem. Considerentele deciziilor CCR nu valoreaza nimic?
„Curtea constată că legiuitorul nu a
reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării,
ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că,
indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea
faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive,
poate fi o infracţiune de abuz în serviciu.
76. PLECAND DE LA CELE EXPUSE ANTERIOR, Curtea constată că, în prezent,
orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute
subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera
normei de incriminare. Această constatare determină Curtea SA AIBA REZERVE în a
aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în
serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a
identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare
înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se
pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de
intensitate necesar aplicării unei pedepse penale (…)
Analizând comparativ reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu cu
dispoziţiile legale expuse mai sus, ce instituie alte forme ale răspunderii decât cea
penală, Curtea reţine că, deşi nu sunt identice, acestea se aseamănă într-o măsură
care determină posibilitatea ca în cazul săvârşirii unei fapte să poată fi incidentă
atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea
disciplinară, administrativă sau civilă. Aceasta este posibil, având în vedere, că
astfel cum s-a arătat, legiuitorul nu a precizat necesitatea existenţei unei anumite
valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea
faptei. ”
SI DE AICI SOLUTIA
Se pare ca protestatarii sunt partizanii mentinerii ciordelii cu „Ocaua Mica”. Abuzul in serviciu este o fapta penala si nu neaparat un furt de bani sau alte valori. Se pedepseste fapta cretinilor, iar daca este vorba de bani astia probabil daca se poate se recupereaza, multi putini cat or fi. Veti ajunge sa stabiliti praguri la modul in care se comite o crima sau un viol. (a violat-o cu admiratie sau cu ura, l-a omorat cu parul ,sau cu pistolul, omor cu parul se da amenda ca este folcloric)
Nu sunteti numai ticalosi ci si imbecili.