Alina Mungiu-Pippidi

Toamna imposturii noastre (academice)

Incompetenţa comunităţii cu glas public din domeniul Dreptului românesc a atins maximul recunoaşterii publice săptămâna asta, cînd pe ultima sută de metri un ziarist de la DC News a descoperit că Liviu Dragnea nu poate fi prim ministru, că există o lege din 2001 care spune clar că nimeni nu poate fi numit în Guvern dacă are o condamnare penală. S-ar putea ca legea să fie neconstituţională, dar cum statul de drept funcţionează pe legi preexistente, că nu se mai poate guverna dacă fiecare îşi schimbă legea după bunul plac, chestiunea e reglată. Dar e reglată prea tîrziu: că dacă PSD avea jurişti competenţi, demult puteau contesta legea sau alege ca şef al partidului pe unul fără asemenea probleme (implicările lui Dragnea pentru femeia de serviciu sau referendum, cazuri neclare şi pe muchie, sunt în sine o ruşine, l-am pus pe lista neagră de atîtea ori pentru lucruri pentru care nu a fost nici măcar investigat). Statul de nedrept nu poate exista însă fără o clasă de jurişti incompetenţi, produsă ca recoltele agriculturii extensive de pe vremuri de nişte şcoli de drept fără valoare academică (Facultatea de Drept din Bucureşti are un număr de citate per capita comparabil cu al Academiei de Poliţie, şi acelea produse de o mână de oameni, cît despre Universitatea de Vest, aceasta are zece îndrumători de doctorat, care, semnînd cîte zece o lucrare academică (nu e o figură de stil), tot nu au reuşit să producă decît cîteva citate şi autocitate amărîte per capita).

Ca atare, ce rost are întrebarea de ce nu reuşeşte U Vest să dea un răspuns decît ambiguu la teza Codruţei Kovesi şi de ce nu întrebăm mai degrabă ce au făcut facultăţile astea să se reformeze după ce a ieşit la iveală cazul Ponta. Atît de mare e brambureala, încît lumea chiar crede că softurile sunt cele care stabilesc verdicte de plagiat, nu profesorii competenţi. Softurile antiplagiat sunt inferioare chiar simplei căutări pe Google a unui citat suspect din teză, care ţi-ar indica imediat şi corect sursa, pentru că se bazează mai ales pe originea de pe web a unui text (deci dacă iei cu copy şi paste o referinţă pentru a o cita, deci în mod corect, rişti cu softul) si sunt doar o formă de  alibi public a unei comunităţi academice discreditate şi iresponsabilizate, care nu are curajul să spună că plagiatul de masă e posibil doar pentru că profesorii fie nu au timp să citească (în restul pînă la 40 de la cele 16 ore despre care Băsescu credea că sunt singurul lor efort), sau că sunt incompetenţi, şi că învăţămîntul va rămîne o fraudă dacă nu se rezolvă aceste probleme.

Cele 4.9 la sută din teza Codruţei care provin de pe surse web devin astfel aiurea subiect (că nu dovedesc nimic), iar U Vest recunoaşte în sfîrşit cum stă numind o comisie de profesori din străinătate (care se va pronunţa, aveţi răbdare şi încredere). Asta trebuia să facă şi ministerul, de două ori, să numească o comisie de profesori externi sistemului corupt, odată cînd Adrian Curaj a numit o comisie de reflecţie din universităţi pentru reforma standardelor, care avea o majoritate relativă de jurişti din ăştia, şi a doua oară cînd Mircea Dumitru iarăşi a mai validat pe unii drept noua comisie de etică, naţională de data asta, că după ce au dat-o în bară toate comisiile de etică la nivel de universitate era musai să facem una supranaţională, dar tot din oameni din universităţi, care au rectori cărora le dau socoteală, ca să ridicăm în locul cel mai vizibil impotenţa şi iresponsabilitatea comunităţii academice din România.

Şi, ca să fim cu totul imparţiali, juriştii şefului statului, care nu-l voia pe Dragnea prim ministru, au omis şi ei să îi spună că legea nu dă voie, noroc că s-a descurcat el cu metafora că pînă şi la paznic de noapte trebuie cazier. Rataţi în politică, rataţi în viaţa academică,  nu are a face, toţi au carierele deja aranjate, sunt profesori doctori fără citate, consilieri de stat fără idei, mîine membri în Curtea Constituţională, iar cînd e vorba de identificat dacă o lucrare e fraudă academică, atunci să vină Software, că ei pe bune nu ştiu. Dacă te mai uiţi la pasajele pretins copiate din tezele cu discuţii de la drept- Ponta, Codruţa, etc- vezi că nu meritau să fie scrise nici prima dată, darămite reluate de cineva, cu citat ori ba, pentru că nu satisfac nici un vocabular academic de student de anul I, ce să mai vorbim de doctor în ştiinţe. Iar textul nr. 1, cum ar fi dacă cei cinci autori de bază în respectivul domeniu sunt citaţi în lucrările respective, pentru care e destul să te uiţi la bibliografie, a devenit de nepracticat, că nimeni nu ştie cine sunt, sau cel mult că sunt rectorul şi decanul.

România ţine ca atare degeaba alegeri, că oricum se ştie dinainte că prim ministru va fi un ofiţer, sau un agent acoperit indiferent cine cîştigă alegerile sau din ce partid fac nominal parte, sau unul care a dovedit deja că lasă serviciile patriotice să conducă peste capul lui, indiferent că el nu e agent acoperit. Reformat în viteză şi înlocuind securiştii răi cu cei buni, sistemul a plantat deja peste tot pe cine trebuie, inclusiv la Educaţie, şi a intimidat pe cine nu trebuie. România face ca atare degeaba, prin studenţii ei cei mai buni şi mai activi, rapoarte precum cel asupra integrităţii şi meritocraţiei universitare (finanţat de guvernul elveţian- cum altfel- statul român nu are bani de cîte salarii de îndrumători de doctorat plăteşte, de exemplu cei doisprezece de la Teologie Sibiu, cu cîte un citat per capita). Oricum, la lansarea raportului, la care au venit mulţi oameni din conducerea universităţilor şi studenţi, nu a venit nimeni de la Parlamentul care în majoritate a trîntit ordonanţa inoportună, dar bine intenţionată, a lui Adrian Curaj. Nici Ecaterina Andronescu (criticată de mine, recunosc, dur), nici Remus Pricopie, nici Raluca Turcan, Adriana Săftoiu sau Sorin Câmpeanu (am auzit declaraţii de bune intenţii de la toţi, dar mi s-a transmis şi lista mafioţilor din educaţie pe care i-ar numi în primele cinci minute de ministeriat), şi, desigur, nimeni de la USR, că nu e nimeni cu educaţia pe acolo, şi ăia trimişi de mine s-au pierdut pe undeva). Rămîn ministerul şi preşedinţia care fac fiecare eforturi, unii cu logistica, alţii cu consensul. Dar consensul există deja – dar pe ce nu trebuie, dat fiind că impostorii au majoritatea, iar cei care se opun sunt puţini şi neasociaţi. În ce priveşte ministerul, după un an cu doi miniştri, care amîndoi, după părerea mea, au vrut binele (au primit mandate limitate, lumea trebuie să ştie), tot nu au aflat bugetul şcolilor din România în formă completă (poate explică în campanie viitorii miniştri ai Educaţiei pe ce bază se fac proiectele de viitor, inclusiv al Băncii Mondiale, cînd singurele date sunt alea cu abandonul, între timp s-au mai numărat doar extinctoarele lipsă), cooperarea cu ei e chiar mai periculoasă decît absenţa sa, dovadă că am făcut numărul de citări per capita (trebuiau să îl facă ei, de ani de zile), bazat pe două surse, după cum urmează:

  • Numărul de citări de pe Publish or Perish (nu Google Academic, pentru că deşi MEN a făcut o regulă ca toate cadrele didactice să aibă profil Google Academic public, unde poţi vedea dacă pe Gabi Oprea l-a citat Joseph Stiglitz, sau doar subordonaţii pe linie militară), regula nu se respectă, începînd cu rectorii celor mai titrate universităţi, adică Mircea Dumitru, Ioan Aurel Pop, etc. Ştiu că e o diferenţă între cele două, deşi folosesc aceleaşi surse, şi ştiu şi de ce, o puteţi vedea şi la mine, care am profil public, dar nu e altă soluţie. Faceţi-vă toţi profil Google Academic public, publicaţi-vă pe situl universităţii media şcolii calculată de voi şi retrag eu topul şcolilor doctorale, că mi-am atins scopul atunci.
  • Lista îndrumătorilor de doctorat centralizată şi făcută publică de MEN în anul 2016. Cît pe ce să îi laud, faţă de bugetul şcolilor, unde nu au reuşit, numai că aflu de la contestatarii topului şcolilor doctorale, adică aceia care ar fi trebuit să transmită către MEN date anul trecut, că lista nu e bună. Dacă eroarea e de cinci la sută, că a murit careva, sau s-a mai abilitat vreunul, sau e de 50 la sută, că mai există şi ambiguităţile legale obişnuite (pensionarii, pe care uneori vrei să îi ţii în şcoala doctorală, cei de după ei fiind slabi de tot la citate, dar legea nu te lasă, dar tu i-ai pus pe listă, etc), nu vă pot spune, că nici ei nu îmi spun mie şi răspunsul nu e acelaşi peste tot.

Iar asta e realizarea românească supremă, faptul că rata de eroare nici nu se poate calcula. Nu vă grăbiţi să plîngeţi, de exemplu, că nu s-au pus în practică studiile de fezabilitate plătite de ministere, la ce date primare se strîng, studiile sunt adesea, mai ales cele făcute de firme străine, nule, copy and paste din ce fac în alte ţări (ştiu şi premierul actual, şi Liviu Dragnea, i-am informat eu pe toţi, demult). Dacă erau folositoare sau nu, dacă era mai periculos sau nu să fie puse în practică faţă de să fie abandonate, nu putem şti deci, că din nou Software nu ne spune, şi nici Corpul de Control, acelaşi care se ocupă şi de incendii, şi de bacterii, şi de tot ce mişcă. Că principiul referatului de specialitate a dispărut şi nimeni nu vrea să se reîntoarcă la el, din cîte văd, şi poate  e mai bine, dat fiind că aţi pus pe fugă toţi specialiştii.

Şi cu asta îmi iau şi eu la revedere şi, cu excepţia listei negre la parlamentare din acest an, că era o veche promisiune şi va conţine de fapt baza de date de la toate listele negre de 12 ani încoace reunite, o să vă dau întîlnire pe Google Academic sau Research Gate pe viitor.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

27 thoughts on “Toamna imposturii noastre (academice)

  1. Adrian

    Există principiul legii penale mai favorabile. Dacă X e (premier) penal și se dă o lege de amnistie se consideră că nici n-ar fi fost. Evident, se consideră greșit, fiindcă s-au produs prejudicii. Chestia asta, a acoperirii prejudiciilor produse prin fapte ulterior grațiate ori amnistiate ori chiar a căror pedepsire cu închisoarea s-a prescris, e tărăgănată de mult.

    A nu se uita că, simetric, un fost președinte e pasibil de condamnare pentru crime împotriva umanității. Iar cei ce l-au votat, cum vor fi fost? Complici, că l-au ajutat să scape atâta timp. Se va înlătura răspunderea penală a complicilor? S-au produs prejudicii imense.

    Reply
  2. Ionas

    Lucrarile de doctorat in Romania, indiferent de domeniu, sunt aproape toate fara o valoare stiintifica. Sunt surprins ca inca ne mai intrebam de ce?
    Doar titlul de doctor ( PhD…) conteaza si beneficiile respective. Situatia se va mentine si in urmatorii 20- 30 de ani.
    Dupa ce ai dobindit putere sociala si economica mai trebuie si un anumit prestigiu intelectual ( a se vedea cazul E Ceausescu) sa te distinga fata de vulg.
    In viitor simplul titlu de doctor in .. nu va mai fi de ajuns, va fi nevoie de titluri de academician ( cam toata lumea buna va avea doctorate) sadar ne asteptam sa se infiinteze Academii de toate felurile – romanul chiar daca este ignorant este fudul

    Reply
    • Dumitru

      „Lucrarile de doctorat in Romania, indiferent de domeniu, sunt aproape toate fara o valoare stiintifica.” Asta nu-i adevarat in toate domeniile. In stiinte exacte e clar fals (e.g. chimie, informatica).

      Reply
      • Ionas

        Chiar si in stiintele exacte, au aparut o gramada de dr .ing … cu teze rasuflate ( sa nu spun mai mult)- fiecare universitate judeteana are o multime de doctori..
        In altdomeniu chiar si celebrul medic Raed Arafat spunea ca in medicina titlul de dr nu mai inseamna nimic.

        Reply
  3. Radu

    Mda, e dura chestia. Sper sa va treaca nervii si sa mai puneti umarul si pe viitor. Dragnea nu-i o pierdere, stiti si dvs, chit ca nu era ofiter. Vad ca si Tapalaga ne da lista cu viitorii ofiteri prim ministri, gen Dancu, Moisa, etc, ce a intrat in voi toti, oameni buni? Ati aflat ceva ce noi nu stim, e clar, dar m-as simti mai bine daca ne-ati spune tot, nu doar aluzii. Si la MEN cine a acoperitul? Ca Mircea Dumitru presupun ca e intimidatul, ca i-au scos dosar CNSAS.

    Reply
  4. Dumitru

    Sper sa-mi fie iertata sinceritatea (de multe ori nu e) dar pentru mine e totusi un simptom grav ca si AMP si Badea se plang in acelasi timp si de acelasi lucru, si anume lipsa fondului din spatele formelor occidentale, mai ales in domeniile justitiei si a statului de drept. Eu ii apreciez si pe AMP si pe Badea pentru ceea ce as numi integritate. Iar eu cred ca integritatea asta vine, in cele din urma, dintr-o oarecare independenta financiara fata de complexul politico-mediatico-securist (unul e profesor in vest, bine finantat, iar celalalt chiar isi castiga banii din audimat, nu din finantari publice). Ar mai fi si cativa altii (e.g. Victoria Stoiciu, si ma intreb daca nu cumva si altii pe care-i apreciez, gen Daniel Befu si Mihai Gotiu n-au si ei surse de venituri sigure si independente). Dar in Romania cati oare se pot lauda cu o astfel de independenta ? Ultimii ani arata ca mai nimeni. Eu cam de asta il sustineam (asa cum am mai zis-o deja) pe Ponta : pentru ca, desi integrat in sistem, parea doritor sa-l schimbe incet-incet si sa promoveze oameni mai curatei si metode mai occidentale. Uneori dorinta asta capata forme patetice, cum a fost cand a angajat-o pe fatuca aceea la finante (al carei defect major era ca nu e parte din sistem, nu ca era lipsita de experienta). Dar OK, l-am dat jos pe Ponta, iar mastile au cazut, pentru ca a devenit evident ca tot grupul nou ce-a iesit in fata din partea „societatii civile” se comporta cel putin la fel de suspect (daca nu si mai mult). Din pacate, n-am nimic de propus (nu la ora asta tarzie cand trebuie sa ma culc si-mi pierd timpul cu ceva ce n-are nici o legatura cu slujba mea).

    Reply
  5. laur22

    Give up ?

    Tzara apartzine celor care niciodata n-o abandoneaza.

    Ma rog celor ca supravietzuiesc din cei care nu abandoneaza.

    Ciudat cum problema cu „software nu ne spune” n-a existat in cazul lui Ponta ori Oprea.
    Ma rog acolo altul era interesul, altminteri reclamatzia GRAUR a fost facuta de academici in drept care, cred ei ca au demonstrat, in opinia lor, ca nu 5% e plagiat ca ci > 40% din cele cateva capitole pe care le-au analizat ei sunt plagiat.

    Dar desigur, ca intotdeuna, atunci cand un lucru nu convine este ingropat in tacere.

    Acuma totusi semi-empatizez cu tine daca nici soldatzii tai oamenii „facutzi” de tine de la USR nu ponteaza la frasuielile tale in care prezintzi rezultatele muncii tale ….. nasol.

    Totusi totusi totusi daca tu chiar crezi in ceea ce faci poate ca ar trebui sa te intereseze cei care au venit desi nu aveau nici-o obligatzie sa o faca decat cei care n-au venit desi …. prin atributele „fonctziei”.
    Ca de „simpatica” si „credibila” cred ca le esti la fel de „simpatica” si de „credibila” la amandoua categoriile.
    Atatat doar ca pe unii ii intereseaza si de aceea trec peste persoana ta pentru …. rezultatele muncii tale.

    Daca ei pot, oare potzi si tu sa reci peste „simpatii” pentru solutzii ?

    Reply
  6. OvidiuB

    Doamna AMP, nu mi-e clar ce se intampla, insa ati intrat de cateva luni intr-o postura foarte defensiva, de om dezamagit si pregatit sa traga chepengul buncarului, pana la primavara ce vine dupa iarna nucleara… Impresia mea este ca in Romania totusi se agrega o oarecare masa critica (atata cat se poate, dupa ce sute de mii de potentiali membri ai acestei mase critice sunt prin Occident) si, in aceste conditii, nu stiu de ce tonul dumneavoastra e mai critic si mai dezamagit decat de obicei.

    Reply
  7. SS

    Trist, timp de 27 de ani, cei care s-au perindat la carma acestei tari si se erijaza in politicieni au distrus valoarile in toate domeniile, sau mai bine spus au dus mai mult decat in derizoriu notiunea de expertiza in orice domeniu. Astfel aceste animale politice impreuna cu intreaga media aservita, sunt si specialisti in orice domeniu. Vedem zilnic cum analfabeti, agramati, figuri publice politice se pricep la orice si inoculeaza acest popor cu lipsa de substanta, cu promiscuitatea unei vieti fara educatie, fara responsabilitate, fara profesionisti, fara realizari. Este un mecanism desavarsit care se preteaza la oameni lipsiti de educatie, un om educat poate recunoaste superioritatea altuia intr-un anumit domeniu, aceasta este una din cauzele pentru care invatamantul este la pamant.
    S-au creat premizele perpetuarii cumetriilor politice dirijate din umbra, nu sunt voci de profesionisti, nu este recunoscuta expertiza si cu asta TOTUL se poate manipula, degeaba ai studii intr-un domeniu, ai lucrat, ai realizari, pentru politicieni si manipulatorii lor esti un nimeni.
    Scolile doctorale sunt o mizerie pe care nu putem s-o corectam din interior in acest moment al evolutiei poporului roman , frauda intelectuala nu poate fi dovedita, nu EXISTA expertiza recunoscuta si nesupusa interpretarii manipulative in Romania.
    Mizerii sunt si concursurile „ organizate” de statul Roman, toate sunt trucate, functioneaza dupa acelasi mecanism ca al doctoratelor, in posturile de conducere si nu numai sunt promovate nulitati din punctul de vedere al profesionalismului, scopul fiind neintreruperea lantului de sifonare a banului public si mai grav ( in opinia mea) de neasigurare a cadrului concurential necesar cresterii afacerilor cinstite.
    Stiti bine cum functioneaza Comisia Europeana – exista o expertiza tehnica a Comisiei recunoscuta, care sta la baza reglementarilor europene, sigur sunt nuantate politic in Parlamentul European, ganditi-va ce ar insemna in Romania existenta expertizei recunoscute care sa gireze profesionalismul in posturile de conducere a administratiei publice centrale si locale, in companiile de stat, in agentii si autoritati care sa dea stabilitate, substanta si EXPERTIZA deciziilor politice care vor fi luate de parlamentarii pe care o sa-i alegem pe 11 dec, dar care sigur vor intrerupe intr-o masura sirul neintrerupt al sifonarii banului public, ar putea fi un inceput……..

    Reply
  8. Liviu

    Cazul fraudarii masive de la referendum este foarte clar.
    Dragnea a organizat si a cooronat fraudarea fraudarea masiva a referendumului, cu circa trei milioane de voturi.
    Probele impotriva lui Dragnea sunt zdrobitoare.
    Inainte de referendum, Dragnea s-a intilnit cu sefii psd si cu presedintii sectiilor de votare si i-a invatat cum sa fraudeze :
    – au mers intr-o camera antifonata si le-a cerut sa lase afara telefoanele mobile
    – le-a facut rost de CNP-urile unor persoane decedate sau plecate din tara
    – le-a spus sa copieze pagini intregi cu votanti reali, insa in ordine inversa, sa le greseasca putin CNP-urile pentru a fi mai greu de verificat voturile multiple
    – le-a cerut sa trimira pagini intregi cu votanti reali si la alte sectii de votare
    – le-a cerut sa permita sa voteze persoane care nu aveau acest drept : minori, puscariasi, alienati mintal
    – le-a cerut sa mearga cu urna mobila si acolo unde nu fusesera chemati
    – le-a cerut sa mituiasca pe singurul reprezentant al fostului Presedinte din sectiile de votare, pentru a inchide ochii la frauda masiva comisa de ei
    – le-a cerut sa organizeze turism electoral
    – le-a cerut sa plateasca tzigani si sa-i aduca cu masinile la sectiile de votare
    – le-a cerut sa infiinteze cit mai multe sectii de votare (adica exact invers decit au facut la alegerile din 2014)
    – le-a cerut sa prelungeasca oricit de mult programul de votare (adica exact invers decit au facut la alegerile din 2014)
    Toate aceste lucruri au fost recunoscute in instanta de mai multi sefi psd si presedinti de sectii de votare.
    Dragnea, daca era un om cinstit, le spunea colegilor de partid sa se potoleasca, sa nu incerce sa fraudeze, sa nu participe la referendum, pentru ca nu este legal si constitutional.
    Dragnea, daca era un om cinstit, le spunea colegilor ca fostul presedinte nu a incalcat in niciun fel constitutia, deci nu poate fi suspendat si nu poate fi organizat, in mod legal si constitutional, un referendum pe aceasta tema.
    De ce s-a pretat Dragnea la aceasta grava infractiune, care ataca bazele democratiei ?
    Pentru ca se stia corupt, stia ca justitia va ajunge curind si la el.
    Spera ca inlaturindu-l pe fostul presedinte, va putea schimba procurorii sefi cu unii corupti, de teapa lui Nitu sau Amarie si va scapa de puscarie.

    Reply
    • Dumitru

      Pentru ca insistati asupra referendumului, o sa-mi exprim si eu opinia, care e radical opusa. Personal fac parte din cei care au votat pentru demiterea lui Basescu. Se vorbeste inclusiv aici pe forum de dominatia Securitatii asupra vietii publice romanesti. Eu cred ca Basescu este cel care a introdus-o si a transformat-o in metoda de guvernare, impreuna cu faimosul „binom” si cu „campul tactic” din justitie. Sub pretextul curatarii, un sistem democratic in curs de stabilizare (cam lenta) a fost transformat intr-unul nedemocratic, unde decizii fundamentale sunt luate de instante nealese si de facto de neatins, si a caror agenda este neclara iar in cel mai bun caz partinitoare. Invalidarea referendumului, in ciuda votului masiv pentru demitere (cu argumente legate de cvorum pe care eu personal le consider in continuare false/specioase, desi instante din RO le-au validat) a fost prima dovada a preluarii puterii absolute de catre „sistem”. Ok, Dragnea nici mie nu-mi place. Dar il pot clar intelege de ce a cerut ca telefoanele mobile sa fie lasate afara. Enfin, pentru mine invalidarea referendumului se situeaza cam la acelasi nivel cu mineriadele si cu bataile cu ungurii din 1990 (ca nocivitate pentru Romania ca stat cu perspectiva democratica), iar frauda din punctul meu de vedere se situeaza in partea cealalta.

      Reply
      • Pentru Dumitru

        Pentru Dumitru :
        Daca ati votat impotriva fostului presedinte, ori nu sunteti prea inteligent (sunteti usor de manipulat), ori faceti parte dintre cei care se tem de justitie, ori si una si alta.
        Fostul presedinte nu a incalcat in niciun fel constitutia, deci, legal si constitutional, nu putea fi suspendat si nici nu putea fi declansat un referendum pe acesta tema.
        Daca ati fi fost inteligent, ati fi inteles ca in spatele suspendarii au fost mafiotii care sperau sa scape de puscarie, ati fi inteles ca toata campania impotriva fostului presedinte a fost o manipulare ordinara.
        Daca ati fi fost inteligent, v-ati fi dat seama ca, in locul fostului presedinte nu ar fi putut ajunge cineva mai bun, mai cinstit, mai competent, ci cineva mult mai rau, un om al mafiei, care ar fi avut rolul sa-i schimbe pe cei citiva procurori si judecatori, cinstiti, corecti, curajosi si competenti. Rolul noului presedinte ar fi fost sa-i scaoe de puscarie pe infractori.
        Invalidarea referendumului trebuia facuta in aceeasi seara, cind s-a constatat ca nu a fost intrunit cvorumul.
        Cvorumul nu se refera la numarul de persoane reale existente in ziua referendumului, ci, conform legii, este dat de numarul locuitorilor din baza de date de la Evidenta Populatiei, din Ministerul de Interne, la data declanmsarii referendumului.
        In baza de date de la Evidenta populatiei era cifra care s-a folosit la calculul cvorumului de la referendum si care a fost folosita si la alegerile ulterioare.
        Ministrul de interne de la acea data, Ioan Rus, a fost pus sa comunice o alta cifra si stiind ca ar incalca legea a preferat sa-si dea demisia, spunind ca nu vrea sa-si petreaca batrinetile in puscarie.

        Reply
        • Dumitru

          Da, sa traiti ! Ca sa citez din mesajul Dvs, sunt lipsit de inteligenta, usor de manipulat, si mi-e si frica de justitie (si toate astea nu sunt bineinteles argumente „ad hominem”). Noroc cu Dvs (Liviu), cu Alina si cu Scipio Africanul ca mai aflam cat de functionale sunt democratia si justitia in Romania.

          Reply
  9. Alina

    UTV a dat un raspuns foarte clar pentru oricine stie ce inseamna o teza de doctorat.
    UTV a spus ca 4.9% dintre rinduri sunt asemanatoare cu alte lucrari, dar nu stie cind au fost acestea publicate, putind fi publicate ulterior.
    Deci nu poate fi vorba despre niciun plagiat.
    O teza de doctotat nu este un brevet de inventie, nu este un roman.
    O teza de doctorat nu trebuie sa contina doar propozitii sau fraze, care nu au mai fost spuse sau scrise niciodata.
    O teza de doctorat trebuie sa dovedeasca inalte cunostinte de specialitate, trebuie contina situatia in domeniu, in tara si in strainatate si sa aduca si anumite contributii originale.
    Nu este posibil ca, intr-o lucrare in domeniul juridic, sa nu folosesti titlurile integrale ale unor legi, nu poti sa nu folosesti expresii consacrate in domeniu, nu poti sa folosesti doar cuvinte care nu au mai fost spuse sau scrise niciodata.
    In oricare doua lucrari in acelasi domeniu se vor regasi propozitii, fraze sau rinduri asemanatoare.
    Este o aberatie sa spui ca un televizor color este plagiat dupa unul alb negru, sau ca seamana 4.9% cu un radio de tip vechi.
    In orice carte cu retete culinare vei gasi termeni cum ar fi zahar, sare, oua, faina, lapte etc. Nu inseamna ca retetele au fost plagiate, decit daca o reteta este copiata integral sau au fost schimbate doar cantitatile, pastrindu-se insa proportiile.

    Reply
  10. Scipio Africanul

    Stimata Doamna Alina Mungiu-Pippidi, pentru ca va referiti aici doar la domeniul universitar al stiintei Dreptului, voi indrazni sa va atrag atentia asupra unor exagerari si corectzii, nu neaparat ale dvs. Mai intai, criterial citarilor academic este slab adecvat in acest domeniu, deoarece DATE (experimentale ?) NOI nu se pot produce in acelasi ritm ca in stiintzele exacte sau inginereshti. Cine doreshte sa combata aceasta afirmatzie, sa o faca cu fapte, va rog. Atunci cum trebuie abordata problema ? Cine at trebui sa fie prof. univ. si/sau conducator de doctorat in acest domeniu ? Este evident ca , drept consecintza a celor spuse de mine mai sus, numarul profesorilor universitari de drept este mult prea mare, iar al conducatorilor de doctorat in domeniu si mai mult prea mare. Ce ramane de facut ? De vreme ce rolul profesorilor este Acela de a-I invatza pe tineri regulile shtiintzei Dreptului si, mai ales, pe cele ale APLICARII princippilor de drept si a legii, priceperea si valoarea acetor profesori trebuie stabilite mai degraba prin rezultatele in procesul de invatzamant, decat prin citari in reviste internatzionale, pentru ca nici acolo nu apar lunar si/sau annual lucrari revolutzionare, citabile pentru acest character al lor. Cred ca ramane ca numarul citarilor in chestiune sa se aplice MAI ALES (dar nu exclusive) profesorilor conducatori de doctorat, al caror numar at trebui sa fie mult mai mic decat este, dupa cum si numarul doctorilor in drept, facutzi in RO, at trebui sa devina mult mai mic. Nu-I vorba, si in domeniile stiintzelor exacte si inginereshti aceste numere at trebui drastic reduse, dar aici exista shanse clar mai mari de a se produce lucrari cu contzinut ridicat de originalitate (va rog sa observatzi ca am ocolit termenul ebsolut de „lucrari originale”, care sunt putzine in orice domeniu si sunt doar cele ce corespund nivelului cerut de Premiul Nobel sau de alte premii internatzionale de prestigiu). Revenind strict la domeniul stiitzei Dreptului, aici profesorii ar trebui evaluatzi in primul rand prin prestigiul internatzional si intern, datorat fie prestatziilor in Justitzie, intern si internatzional, fie prestatziilor profesionishtilor formatzi sub mana lor, fie prestatziilor in Parlament (unde reducerea drastica a numarului de legi dezlanate si pline de greseli si omisiuni ce trebuie corectate imediat este in deziderat absolut pentru recashtigarea prestigiului acestei institutzii fundamentale a democratziei. As da in exemplu, chiar daca va fi apreciat greshit: realizarile DNA, sub conducerea d-nei Kovesi, nu ar fi avut deloc de suferit daca domnia sa nu ar fi fost tentata de a obtzine in titlu de doctor (implicand cele cateva % de randuri plagiate), fiindca OMUL SE CUNOASHTE DUPA FAPTE, dar in RO, dupa cum spunea Nicolae Iorga, nu se aud cei intzleptzi, ci cei care zbiara mai tare (citat adaptat). Nu va repezitzi, stimatzi cititori, sa-mi desfiintzatzi opinia, pentru ca ea implica cele spuse de d-na AMP. SI ca o completare APARENT in contra curentului, nici in stiintzele exacte si/sau inginereshti numarul de citari nu contribuie decisive la atingerea scopului realizarii unei economii bazate pe cunoashtere, ci este doar primul pas inspre creshterea nivelului invatzamantului universitar in aceste domenii. Dirijarea mai competenta si mai responsabila a banului public acordat cercetarii in aceste domenii este cel putzin la fel de importanta – poate chiar mai importanta in acest moment istoric al dezvoltarii Romaniei , de vreme ce , azi, se face cat se poate de necorespunzator scopului economic amintit.

    Reply
    • geo

      Scipio a sfarsit prin a fi un cetatean care a sfidat de moarte senatul republicii pentru a-si salva fratele general, chemat, potrivit legii, sa prezinte inventarul prazilor. Autoexilul a fost in fapt solutia prin care a scapat de condamnarea la moarte, acceptata tacit de senat.
      In memoriile celor care erau la senectute pe vremea tineretii lui Iorga, acesta era vazut ca un tanar ce agita fara rost studentimea Bucurestilor.
      Ce poate fi stiintific in teologie?!

      Reply
  11. daniel

    Adevarat a Inviat d-na profesoara, dar articolul este prea lung si greu de urmarit..pana la urma, problema e ca nu pot fi opriti impostorii sa candideze, sa conduca institutii importante..aici e buba.

    Reply
  12. Gheorghe Radu

    Felicitari pentru articol. Impostura academica e o hidra cu multe capete. Ati atins in citeva articole domeniul umanist si acum dreptul. V-ati speria pe domeniul tehnic unde boala este de asemenea veche. Dupa al II-lea Razboi Mondial, documentatia tehnica vestica a disparut. Tot ce venea „nou” era prin intermediul „prietenilor” de la Rasarit. Poate ati auzit anecdotele anilor ’50 cind toate erau prezentate la scoala drept inventate de sovietici (radioul, bicicleta etc). Ei, in anii aceia existau asa numitele ALRUS – Casa Prieteniei RO-USSR. In aceste locatii aveau acces doar tovarasii de incredere care puteau consulta cartile stiintifice si tehnice sovietice, ba chiar le puteau imprumuta. Ele (cartile) au fost folosite masiv de catre viitorii nostri academicieni pentru redactarea operelor proprii. Au venit apoi anii „independentei ” fata de URSS, anii in care linia poitica a PCR s-a delimitat de PCUS. S-au infintat institute proprii de cercetari, s-au ridicat cercetatori autohtoni pe criterii politice si s-au impus si directii. Cercetarea fundamentala a avut de suferit in detrimentul cercetarii aplicate care trebuia sa se reflecte in reducerea importurilor. Si uite asa, o gramada de directori de centrale, institute etc s-au apucat sa faca „cercetare” si sa devina doctori in stiinte inlocuind de cele mai multe ori o materie prima importata cu una autohtona in reteta de fabricatie a unui produs sau modificind solutii constructive patentate cu creatii proprii. Unele astfel de “cercetari” au avut efecte tragice. Dupa ’89 o gramada de tovarasi din astia au devenit mari profesori, acum sunt rectori, decani, academicieni, ministrii etc. Si dai cu plagiatul inainte, unii mai pe fata, altii mai cu fereala.

    Reply
    • Dumitru

      Nu stiu ce intelegeti prin „domeniul tehnic”, dar eu pot vorbi de cateva domenii : scoala de matematica romaneasca era absolut OK in timpul comunismului si pana mi-am terminat eu universitatea prin 1999 (dupa, nu stiu bine si nu vorbesc). Stiu de cazuri in care cariere n-au putut avansa din cauza dosarului in timpul comunismului, insa oamenii (profesori, cercetatori) cu care am intrat in contact erau de foarte buna calitate stiintifica si umana. In chimie a existat cazul Elenei Ceausescu (si poate si altele), insa in mare scoala romaneasca de chimie (mai ales macro-moleculara) este in continuare una buna, cu centre de renume, cum ar fi Iasiul. In informatica (domeniul meu) Romania a plecat tehnic cu o intarziere mare. Scoala de informatica teoretica era traditional destul de buna, insa multi au plecat in strainatate si putini s-au intors. Cu toate astea, nivelul studentilor veniti din RO este in continuare destul de bun. Bineinteles, tot ce spun aici este relativ. A mea alma mater (Univ. din Bucuresti) pare a fi OK, insa nu ma astept sa fie OK si la Sibiu (am avut contact prin 2002-2003 cu niste dovezi de coruptie academica destul de impresionante venite de-acolo).

      Reply
      • Adrian

        Atunci știți anecdota cu amfiteatrul plin, iarna, și întrebarea profesorului, ce e acela un grup.

        O întrebare astfel ar fi de pus fiecărui candidat și ne-am lămuri asupra competenței manageriale, viziunii strategice, și finalmente, caracterului.

        Revenind la alte comentarii de aici, aș spune că Dan Nicușor nu a pus aceste întrebări (tuturor) colegilor candidați.

        Reply
    • iosif andras

      Nu stiu in care domeniu tehnic activati, nu stiu cata literatura vestica ati citit in domeniul dvs inainte de al II lea razboi, nu stiu la ce universitate ati studiat, nu era nevoie sa mergi la ARLUS scl. doar sa cauti in biblioteca universitatii dumitale. Puteai gasi orice doreai, putei citi Principia Matematica ( daca stiai latina), De rerum metalica ( in latina , germana , chiar rusa) . Ca unii cu diplome din URSS si-au facut capital stiintific traducand cartile din limba rusa in romana si semnandu-le , este adevarat. Cat despre directorii generali din companiile de stat deveniti profesori sau inventiile de substitutie, fenomenul nu este ingrijorator, Apropos, in context se scrie ministri (plural, nearticulat)

      Reply
  13. marius

    Nu exista nici macar un singur oficial in functie importanta care sa nu aiba patalama de buna purtare de la securitate. Asa este din 1950 si pana acum fara intrerupere!

    Reply
  14. octavian căpățină

    Oare n-ar trebui, pur și simplu, desființată facultatea unde Șova, Ponta, Năstase sunt mari cadre? Și mulți alți politruci asemenea celor citați mai sus. Ideea că școala trebuie să formeze caractere, în primul rând, se pare că bântuie nici o universitate din România.

    Reply
  15. AlinaP

    Invatatamantul romanesc, in particular cel de doctorate e la pamant, cand nu mai departe de cca 30 de ani in urma, era la inaltimea celor mai bune doctorate din lume. Am citit cu stupoare, 4.9 (!!!) procente dintr-o teza sunt „similare” cu alte surse, mai exact, similaritatea apare in 564 (!!!!) de randuri din totalul de peste 11512 (!!) randuri, continutul intregii teze. Asemenea precizie in „evaluarea” tezei de doctorat e dincolo de orice imaginatie, culmea ridicolului !. Ce cauta acesti asa zisi experti in universitati cand au programe gata facute care ii pot inlocui? Continutul unei teze, originalitatea ei au valoare nula, numarul de cuvinte, randuri „similare” cu alte publicatii e ce conteaza. E simplu sa scri o teza de doctorat in Romania, generezi cuvinte la intamplare si „expertii” programabili o vor diagnostica 100 la suta „originala”, titlul de doctor e la degetul cel mic al fiecaruia, „continutul” tezei e in afara discutiei.

    Reply
  16. iosif andras

    Stimata doamna,
    Sunt de acord aproape in intregime cu cele scrise in articol. Sunt un profesor batran, ma apropii de 65 de ani, este adevarat, activez intr-un domeniu chiar restrans al ingineriei – incadrat in domeniile de doctorat la Mine, petrol, gaze, geologie si geodezie , am scris peste o suta de articole , am fost la congrese si conferinte internationale, sunt coaautor la 10 brevete „de portofoliu” – primul din anii studentiei -1976- nu sunt conducator de doctorat pentru ca m-am autocenzurat in depunerea dosarului – acum , citind standardele minimaale dau de aacelasi obstacol articole ISI. Cele cateva reviste romanesti cer 1000-2000 euro pentru a publica orice, de la astronomie la metafiyica, desi revista e de chimie- Iasi, alta acum aparuta pe firmament – de inginerie industriala – tot cam 1600 de euro – dvs. vorbeati de cele publice adica publish or perish si google academic – dar ISI – care nici macar nu poate fi consultt daca institutia nu are abonamemnt – care costa mult – este considerat sine qua non pentru orice avansare, chiar pentru validarea titlului de doctor. Cine va putea sparge aceasta cupola a beotienilor ? Cat despre softurile antiplagiat, acestea considera de ex tentativa de frauda toate caracterele romanesti cu diacritice ca- n.b. mascarea copierii prin substitirea unui caracter latin cu unul nelaatin …
    Romanii sunt inventivi. Impostorii cocotati pe functii mari, au uns scara de acces cu vaselina ISI ca nimeni – care nu le plateste obolul la revistele ISI pe care intre timp si le-au tras, sa nu ajunga in Olimp.
    Cu stima,
    prof.univ. dr. ing Iosif Andras
    Univerrsitatea din petrosani

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *