Nu trece zi fără ca românii obișnuiți, printre care mă număr, să nu afle din presă că un om important în stat a fost arestat, condamnat sau trimis la închisoare din pricina corupției. 31% dintre români, cu o treime mai mult decît în urmă cu doi ani, sînt de părere că instituțiile noastre judiciare tratează eficient urmărirea corupției, peste media europeană de 26%. E meritul procurorilor noștri anticorupție, actuali și precedenți, și meritul judecătorilor care au judecat aceste cazuri că au făcut posibilă o asemenea situație, care părea de negîndit în urmă cu cîțiva ani. Este și meritul instituțiilor europene, și românii apreciază acest lucru în sondajul Eurobarometru menționat. Aceste progrese vi se datorează în mare măsură dvs, cei care ați condus la vîrf această campanie în anii din urmă, și meritați felicitările și recunoștința noastră. Văd, urmărind statisticile liniilor verzi, că românii sesizează viguros organismele de luptă contra corupției. Cel mai descărcat material de pe siteul www.romaniacurata.ro este formatul de redactare a unei plîngeri penale, și asta de vreo doi ani de zile déjà, indicînd o participare a publicului consistentă la efortul de combatere a corupției.
Aș vrea să apreciez, după toate acestea, că țara se apropie în fine de standardele și normele unui stat de drept european, că intervenția politică în justiție a dispărut, că oricine are de a face cu justiția este tratat imparțial și că drepturile tuturor sînt respectate. Însă 42 la sută din români, majoritatea, nu cred că așa stau lucrurile, față de doar 35 la sută care cred că da. Am pus eu însumi această întrebare în chestionarul actualului Eurobarometru citat mai sus, ca un test pentru percepția statului de drept, și v-aș sugera să facem din ea indicatorul țintă al eforturilor noastre, ca peste doi ani majoritatea să fie inversată, să convingem pe mai mulți români. Îmi permit astăzi să vă sugerez cîteva anomalii extrem de vizibile care necesită intervenția dvs, și a căror corecție ar avea cert un mare impact în opinia publică. Mă limitez de aceea la situații în care depinde de dvs, și doar de dvs să corectăm lucrurile, și las deoparte intervențiile inadecvate ale oamenilor politici, de care ne ocupăm mai des.
Prima situație la care vă rog să reflectați este cea de încălcare flagrantă și vizibilă a unor decizii ale unor instanțe judecătorești, fără ca să existe nici un fel de consecințe legale pentru autorii acestor fapte. Acest indicator în sine merită monitorizat de dvs toți, este un indicator fundamental al statului de drept. Pe vremuri îl monitorizam eu, ca parte a mecanismului de prevenire a crizei consacrat de Națiunile Unite ca ajutor guvernului României. Azi nu am mai reușit să aflu nici cine este deținătorul acestor statistici judiciare. În urmă cu trei săptămîni, în centrul Bucureștiului, un moment istoric protejat de lege și decizii judecătorești, casa lui Spiru Haret, educatorul dintîi al națiunii noastre a fost dărîmată într-o noapte de o companie al cărei nume apare în afaceri legate de crima organizată. Am postat fotografii și am trimis alerte: televiziunile, cinste lor, au difuzat. Era însă prea tîrziu, și deși cazul este penal și a fost documentat minuțios, justiția, singura care mai putea face ceva după petrecerea faptei, a rămas mută.
Deși cea mai spectaculoasă, situația casei Haret nu e singulară. Primăria municipiului București, al cărui primar, secretar general și arhitect șef au net impresia că se bucură de impunitate în ochii dvs încalcă flagrant și sfidător legea de mai multă vreme. La această oră s-au pronunțat decizii definitive asupra ilegalității demolării a peste 90 de case din zona Berzei- Buzeşti, a călcării în picioare a dreptului de proprietate al locuitorilor, expropriați și aruncați afară în frig, a demolării contrar tuturor avizelor legale a mai multor monumente istorice, în primul rînd hala Matache, Cînd hala încă mai era în picioare am sesizat la timp procuratura și am trimis toate documentele aferente, arătînd cum primăria și o firmă care s-a îmbogățit din borduri sfidau legea. Jandarmii și poliția locală au venit pe acolo și au dat amenzi unor studenți la arhitectură care protestau, iar procuratura după ce mi-a trimis răspuns că nu are conexiune Internet și deci nu poate cerceta a decis că întreaga vină revine unor romi: ei singuri, țapii ispășitori obișnuiți au fost atinși de brațul scurt al legii. La cîteva ore după ce instanțele pronunțau ultimele decizii contra Primăriei, primarul general tăia panglica noului tronson Buzești-Berzei, care s-ar fi putut construi, și vorbesc după ce am consultat pe cei mai buni urbaniști ai țării, și în mod perfect legal, fără aceste abuzuri. Nu e singurul exemplu. În zona Bucureștii Noi – Dămăroaia din București au răsărit în ultimii ani zeci de blocuri noi fără niciun document sau autorizație, deși zona este protejată de lege și Inspectoratul în Construcții și Poliția Locală au încercat de mai multe ori să oprească pe dezvoltatori- dar fără succes, dată fiind impunitatea de care se bucură la Primărie și organele de anchetă. De asemenea, Curtea de Apel București a dat mai multe decizii ridicînd dreptul Direcției pentru Cultură București de a emite avize de demolare în zonele de protecție ale monumentelor istorice de valoare națională, cum ar fi zona Kisselef din capitală. Primarul Municipiului Bucuresti a continuat însă să emită autorizații de desființare în baza acestor avize. Prefectul Municipiului Bucuresti a inițiat doar vreo zece actiuni în instanță la cele peste 230 de ilegalități dovedite de Inspectoratul pentru Construcții din 2007 încoace. Procuratura nu s-a autosesizat la nici una, deși unele cazuri au fost la TV. În comisiile de urbanism nu se aplică nici un fel de regulă contra conflictului de interese, dar nimeni nu s-a preocupat vreodată de marile tunuri urbanistice. O stranie impunitate înconjoară întreaga zonă a permiselor de construcție, care în vestul Europei este printre cele mai urmărite de anchetatrii anticorupție.
O să vă rog să mă iertați, stimați decidenți din justiția noastră, dar o țară în care un politician taie panglici la cîteva ore după ce justiția decide că a acțional ilegal este orice, numai un stat de drept nu. Să îl fi votat și nouăzeci la sută din bucureșteni pe primarul general, să se fi pus și la referedum chestiunea demolărilor ilegale, și tot legea rămâne supremă, legea este ceea ce limitează arbitrariul voinței reprezentanților poporului și a poporului însuși, așa cum altădată limita pînă și voința regilor absoluți în Europa. Asta e tradiția care a făcut din Europa întîiul tărîm al legii și primul continent dezvoltat din lume, și noi toți trebuie să ne ferim să opunem democrația legii, democrația există în limitele legii sau e simplă tiranie.
În condițiile în care autoritățile locale sînt deasupra legii de ani de zile în aceste situații flagrante, procuratura a început urmărirea penală contra mai multor tineri implicați în demonstrațiile din această toamnă contra unui proiect de lege corupt, și care a căzut de două ori cu brio în Parlament. Nici un om politic, deși s-au emis și acolo autorizații după ce instanțele anulaseră definitiv pe cele precedente sau făcut cadouri de firma profitoare nu este urmărit. În schimb, un lector universitar la București, Claudiu Crăciun și un jurnalist civic la Cluj, Mihai Goțiu, sînt astfel urmăriți penal de mai multe luni de zile pentru ultraj sau tulburarea ordinii publ
ice. Politicienii contra cărora au protestat au trebuit să demisioneze între timp. Dar acești tineri activiști, care au oprit jaful proiectat la adresa statului român prin devotamentul lor plătesc un preț personal pentru că au luat atitudine contra puterii. E acest lucru normal într-un stat de drept? Ce e de anchetat la o demonstrație care a fost publică și s-a încheiat demult? De ce nu s-a mulțumit poliția să le dea amenzi, preferîndu-se urmărirea penală a liderilor, care nu poate fi interpretată decît ca o încercare de a controla o eventuală carieră politică a acestora? Iarăși e folosită justiția pentru control politic, și așa, la vedere? De ce nu s-a pronunțat deja neînceperea urmăririi penale, așteptăm pînă după alegeri cumva? Cei doi sînt bursieri internaționali la instituții de prestigiu: gogomănia de a ancheta pe cel care demască, și nu pe cel care făptuiește actul de corupție, mai ales cînd e vorba de personalități așa de vizibile aduce a decizie politică. Nu pot crede că niște magistrați judecă atît de strîmb.
Mai mult, urmînd unor confruntări regretabile cu activiști ecologiști, s-a luat decizia cu totul uluitoare de a institutui starea de urgență într-un sat din județul Vaslui, Pungești. După cum arată un raport al APADOR CH, această decizie fără fundament încalcă drepturile acelor oameni în fiecare zi, timp în care promotorii unei exploatări controversate pierd procesele în tribunale. Statul de drept se oprește la limita județului Vaslui? Puterea politică nu poate fi sancționată de lege atunci cînd ia asemenea decizii abuzive? Nu mai suntem în timpul comunismului, cînd șefii județului veneau cu procurorii după ei ca să îi bage în pușcărie pe toți cei care se opuneau politicii partidului. Cel puțin așa sper. Restabiliți drepturile locuitorilor din Pungești, aflați la mîna unor elite locale prădătoare de care legea trebuie să îi apere.
În sfîrșit, ultima situație la care mă refer azi este lipsa de transparență a plîngerilor penale, care alimentează suspiciunile de parțialitate a justiției. E greu de înțeles pentru orice observator de ce Monica Ridzi ia cinci ani de închisoare pentru banii sifonați din Minister pentru o campanie europarlamentară, iar Elena Udrea, care s-a lăudat de mai multe ori cu organizarea unei gale pentru care alții iau astăzi pușcărie lansează partide noi. Nu e firesc ca oamenii să creadă că deosebirea de tratament este rezultatul diferenței dintre relațiile la vîrf ale celor două doamne? Circulă o listă de oameni deasupra legii, care ar fi fost agreată de președinte și premier peste capul dvs, și care ar include pe dl primar Oprescu și pe dna Udrea. Personal, refuz să cred: dar dacă procuratura ar mai evolua un pic, la nivelul ÎCCJ, de exemplu, și am avea afișate online numele și numărul tuturor dosarelor, cu situația lor curentă, ca oamenii să poată urmări cîte plîngeri sînt la adresa unui decident (cu sau fără merit), cîte devin urmăriri penale, cîte primesc NUP și cîte ajung în instanță (toate, informații publice, dar furnizate doar cu țârîita, și presei mai apropiate de unii sau de alții) încrederea oamenilor ar crește. Cînd ai o majoritate care spune că anticorupția nu e imparțială e bine să practici o transparență mai proactivă. Oare nu ar ajuta și performanța procurorilor dacă durata unei anchete ar fi astfel făcută publică? Ce ar avea procuratura de pierdut, și la fel și DNA-ul, dacă acest sistem modern și transparent de urmărit plîngerile penale ar exista la vedere (fără conținutul lor, firește)? În loc de asta, se scurg mereu stenograme înainte de trimiterea dosarelor în instanțe, alimentînd alte suspiciuni.
De cînd a început cruciada asta pentru statul de drept, cu ajutorul integrării noastre europene, am fost de două ori în situația de a organiza manifestații în sprijinul reformelor din justiție. Ambele au fost modeste, dar rămîn cele mai mari organizate vreodată pentru această cauză și au avut cam același număr de participanți (în martie 2007 și decembrie 2013, circa 3000). În toamna trecută, cînd un număr mult mai mare de manifestanți defila în fiecare duminică au existat propuneri de a pune și justiția pe agendă, dar entuziasmul a fost reținut. Cauza era percepută ca fiind politică: dezamăgirea că dosarul Roșia Montană ar fi fost îngropat la DNA a împiedicat pe manifestanți să ofere susținerea politică pe care unii magistrați cu certitudine că o meritau.
Și cu toate astea, unica apărare profundă a sistemului judiciar nu este la Bruxelles și nici la tabăra opusă celei aflate la putere. Un sistem ca în Italia, în care mulți magistrați ajung de fapt partizani politic, e o nenorocire. Societatea civilă, și doar ea, este apărarea reală a statului de drept și a independenței justiției. Și deși suntem pe calea cea bună, și numărul nostru crește, avem nevoie de rezolvarea unor probleme flagrante precum cele semnalate aici ca să dăm oamenilor sentimentul eficienței, ca să existe impresia că are mai mult sens să ieși să aperi Constituția sau Codul Penal sau un procuror destituit –și nu se știe cui îi vine rîndul- decît să dai zăpada la o parte- cauză mai simplă și mai neechivocă pe care o înțelege oricine. Haideți să ne ajutăm reciproc să construim acea majoritate care are încredere în justiție și în statul de drept.
Imi pare rau, dar domnul procuror Nitu nu prea are merite. A fost pus, la fel ca si avocatul poporului, pentru a pregati linistea. Acea liniste iliesciana care e de o mie de ori mai periculoasa decat harmalaia. Asa cum 70% din participantii la vot au fost convinsi prin propaganda sa aleaga raul mai mare, asa cum sunt in continuare intretinuti prin propaganda si nu prin munca reala, e posibil ca peste doi ani mai multi sa raspunda ca justitia functioneaza bine, chiar daca, invinsa de presiunile care evident o coplesesc acum, se va reintoarce la practicile anterioare. Toti politicienii nostri penali vor deveni brusc cinstiti, iar pe cai mari se vor intoarce un Costiniu, judecatoarele blanare si telefonul lui Voicu. Partizanatul justitiei italiene este rezultatul propagandei unei media controlate unidirectional, ca si la noi, de o persoana, care tot ca si la noi, isi ascundea afacerile murdare sub o propaganda bine ticluita. Aceeasi judecatori au dat lovituri puternice si unor personalitati ale stangii care ar fi avut o cariera promitatoare, daca au calcat pe bec. E vorba de justitia europeana care a avut cele mai multe pierderi de vieti in lupta directa cu mafia asa ca eu, ca privitor, le acord mult mai multa incerdere decat persoanelor care i-au acuzat pentru a-si ascunde faptele penale de care au fost acuzati, sau de care au scapat doar datorita prescrierilor cauzate de lentoarea sistemului.
Supraestimati efectul propagandei. Mergeti la cartea mea Romanii dupa 89, care era doctoratul meu in propaganda si comunicare politica post-comunista si vedeti un pic cum stau lucrurile. oamenii cauta selectiv acele continuturi media care le spun ce vor ei sa auda, nu invers-asta se cheama expunere selectiva. deci lumea cauta antena 3 ca asta vor eis a auda, cind or sa vrea altceva va cadea audienta de la Antena 3
Politicienii si Guvernantii PENALI sau fosti Puscariabili pt fapte de CORUPTIE nu au cum sa mai dovedeasca nici un fel de INTEGRITATE sau moralitate. Drept urmare chiar daca prin adoptarea noului Cod penal acestora li s-au prescris faptele infractionale ce au fost comise cu certitudine nu mai au cum sa ocupe vreo functie publica cum ar fi cazul Mitrea Miron, Videanu Adriean, etc. Aceste cerinte se impun din partea unui stat de drept daca el exista.
Ma intreb de ce nimeni nu vorbeste de faptul ca procurorul din dosarul Gala Bute a fost dat afara, dar asta dupa ce au aparut articole in presa! Inimaginabil! Cate astfel de dosare nu or mai fi fost! E pus unul sub acuzare de ochii lumii si adevaratii faptasi scapa. Iar la gala bute e doar Obreja inculpat, Udrea e libera si face partied. Eu una nu cred un asa justitie, ma scuzat,i dar asa ceva nu ma face sa cred ca justitia e independent!
Nu sunt convinsa ca societatea civila poate fi aparatoarea independentei justitiei, cel putin in Romania. Asta ar inseamna ca societatea civila are mijloacele de a ramane ea insasi autonoma, mai uit si nu vad masa critica pentru asta… Ma intreb daca justitia nu trebuie sa treaca mai intai prin faza de justitie pluralista, inainte de a fi independenta. Pur si simplu ca stadiu de dezvoltare. Adica justitia „lor” si justitia „noastra”, care au competente suprapuse (daca „noi” nu o anchetam pe Dna Udrea, pot sa o ancheteze „ei”) si se cenzureaza reciproc. In alte tari, in faze istorice similare cu Romania, modelul asta a functionat, si a dus la independenta. In UK de exemplu, au existat pentru ~300 de ani curti paralele, „courts of law” si „courts of equity”, si controlul reciproc a contribuit enorm la independenta reala a justitiei. In SUA inca mai exista remamente ale acestui sistem pluralist, inainte de a fi independent. Poate acolo suntem ca stadiu de dezvoltare, realist vorbind.
Si daca nu ar fi fost puse in buna seama pe seama propagandei propagarea nazismului in Germania, a fascismului Italia, a comunismului mai spre est, privind cele petrecute de curand in Romania, mi s-a format aceasta convingere. Dar e posibil sa gresesc si un mare patriot ca Goga sa aiba dreptate…
Eu as mai adauga o cerere pe partea de transparenta: un raport anual legat de mandatele de interceptari. Dar un raport analitic, cu anumite explicatii, nu doar numere. E o problema de interes public clar. Singurele date pe care eu le-am vazut (din cele obtinue cu taraita) sunt un numar de ~3000 de mandate de ascultare pe siguranta nationala pe an. Daca compar doar numere cu SUA (~ 1000 mandate pe an, la populatie de 15 ori mai mare) sau Canada (~100+ mandate pe an), fara a avea nici o alta explicatie, asta suna a abuz…
Articol NECESAR dar – evident – care nu (poate) cuprinde totul. Aruncati o privire peste lista lacasurilor de cult greco-catolice castigate in instanta de acestia si neretrocedate dupa luni si ani !!!
Foarte pertinente si observatiile si solicitarile.
Laura, evident ca mandatele de siguranta nationala la noi se dau de fapt pentru urmarirea coruptiei, ca e mai usor sa le iei pe astea decit pe alea….
Dacă agresezi un monument B (de importantă locală ) primesti o amenda mare. Dacă agresezi unul A (de importantă naționala) primesti dosar penal. In instanța fapta nu reprezintă pericol social deci se inchide cu NUP. La fel cu munca la negru, s-a ajuns ca cei care au 2-3 oameni la negru cheamă de acasă încă 5-6 pentru a intra sub incidenta legii penale care te scapă de amenda uriașă. Morala: nu atacanți monumente decât dacă sunt foarte valoroase si angajați mulți oameni la negru ca altfel va paste amenda. Pai d-lor judecători măcar o amenda acolo ceva ca dacă marii corupți primesc câte un an, înțeleg ca un agresor de monument nu are rost sa stea șase ani. Cu toate ca cine agresează un monument are șanse mai mari sa i se pomeneasca numele decât un politician corupt.
Daca concluziile dezbaterilor publice pentru un PUZ oricum nu sunt opozabile avizelor atunci de ce se mai fac?
Autorizația nr 706 din 16 dec. 2013 eliberată de primăria Tg. Mures are avize lipsa. Se propune un P+5 chiar in zona centrală, protejata. Nu au locuri de parcare suficiente. Construcția va sta pe doua parcele, una concesionata iar alta privată…
La exemplele enumerate de dumneavoastra, as adauga altele notorii si mai grave, dupa parerea mea.
Astfel, avem o doamna invatatoare Blandu pentru care politia nu a avut probe pentru a propune inceperea urmaririi penale !!!
Urmand ca doamna respectiva sa revina in invatamant daca doreste, poate chiar la aceeasi scoala, de ce nu?
Daca domnii politisti nu au avut probele pe care le-a vazut si auzit o tara intreaga, in conditiile in care o gramada de parinti au relatat solicitarile de mita sub diverse forme ale doamnei invatatoare, atunci eu, ca cetatean, contribuabil si tata, nu am nevoie de aceasta politie.
Pur si simplu nu este nevoie de ei, daca atata fac si atata pot.
Daca in acel caz nu au avut probe, eu nu am probe ca fac altceva decat sa consume resursele societatii fara sa furnizeze in schimb vreun serviciu, nici macar la deszapezire nu se duc, ca jandarmii.
Iar daca procedura nu le-a permis sa utilizeze probele, pentru ca inregistrarile au fost obtinute de parinti inaintea sesizarii penale, atunci legea e stramba, inutila, iar intregul aparat care o aplica este in consecinta inutil.
La ce bun sa tii o armata de oameni care nu fac nimic pentru ca nu le permite procedura?
Oricum, existau marturiile, cu siguranta puteau declansa investigatii privind fondurile colectate de la parinti si modul modul lor de utilizare, dar au preferat probabil sa simuleze cateva demersuri birocratice si atat.
La fel, cazul liceului Kiritescu, caz in care au fost relatate in presa informatii potrivit carora conducerea liceului a exercitat chiar presiuni asupra elevilor pentru a obtine declaratii false.
Alt caz – decesul lui Ionut Anghel.
O persoana a declarat in scris ca adopta un caine, dupa care i-a dat drumul pe strada, iar cainele a ucis.
Totusi, n-am auzit ca persoana sa fi fost arestata, nici acuzata nu stiu daca e.
Anticoruptia pare un produs de lux, destinat exclusiv clasei politice si elitei de afaceri (excluzand insa cu strictete firmele occidentale).
Eu nu am de-a face cu Nastase, eu am de-a face cu doamna Blandu si cu javrele eliberate pe strada de „oamenii de bine” care-i adopta.
De acord cu Laura cu privire la un raport anual legat de mandatele de interceptari. Din ce in ce mai mult in Romania se comit abuzuri de catre institutii publice, abuzuri care sunt foarte greu de probat si care au o forma netransparenta, ascunsa societatii.
Ce este mai grav este ca nimeni nu vorbeste despre acest lucru deoarece statul este atotputernic.
ia verificati voi pe siteurile tuturor procuraturilor din tara cite un orice fel e raport anual, verificati de exemplu la voi daca sinteti in resedinta de judet
Am verificat Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi, ultimul raport de activitate e din anul 2010!
http://www.mpris.ro/raportari.htm
Oare cum se explica celeritatea cu care actioneaza justitia in cazuri cu prejudicii de citeva mii de euro, in timp ce in dosare cu prejudicii imense nu se misca nimic?
„Curtea de Conturi asteapta din partea parchetelor, DIICOT si DNA solutionarea a zeci de sesizari penale facute in perioada 2008-2013. Potrivit unui document al Curtii de Conturi referitor la situatia sesizarilor transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmaririi penale, zeci de institutii publice au savarsit fapte care au adus prejudicii de peste 500.000 euro fiecare in parte. In unele cazuri, valoarea prejudiciilor depaseste cu mult valoarea de 500.000 de euro. Un exemplu este Agentia Nationala de Resurse Minerale cu un prejudiciu de 2,4 miliarde lei (550 milioane de euro) din cauza nerespectarii legislatiei privind activitatilor miniere si pentru care a fost facuta o sesizare penala in ianuarie 2013 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si in cazul Academiei Romane a fost facuta o sesizare la DNA in iunie 2010 pentru un prejudiciu de 536,2 milioane de euro.
Academia Romana este acuzata de instrainarea unui teren la o valoare inferioara celei de piata. Este vorba de vanzarea a 42,5 hectare din fosta mosie Băneasa-Dămăroaia.
Mai multe sesizari penale pentru prejudicii importante au fost facute in cazul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). In cazul CNADNR, in ianuarie 2013 a fost sesizata DNA pentru un prejudiciu de 207,6 milioane de lei (47,2 milioane euro) din cauza incalcarii procedurii de atribuire a contractelor de proiectare si constructie. O alta sesizare la DNA in cazul CNADNR a fost facuta in mai 2012 pentru un prejudiciu de 6,1 milioane de lei (1,3 milioane euro) din cauza contractarii unor servicii la valoare disproportionat de mare fata de valoarea de piata. Tot CNADNR s-a ales cu o sesizare la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti pentru un prejudiciu de 30,1 milioane de lei (6,8 milioane euro).”
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16595174-curtea-conturi-facut-zeci-sesizari-penale-pentru-nereguli-uriase-ale-institutiilor-statului-doar-doua-dintre-ele-agentia-pentru-resurse-minerale-academia-romana-adus-prejudicii-peste-1-miliard-euro.htm
Democratia inseamna si separatia puterilor in stat, atunci cum se face ca CCR este politizata- fiecare partid are un reprezentant in cel mai inalt for, pai nu trebuia sa fie independenta, asa este si in Uniunea Euiropeana?
De ce magistratii nostrii nu au raspundere patrimoniala si trebuie sa plateasca contribuabilul roman?
Domnule prim-procuror Tiberiu Nitu,
Iubitorii de animale asteapta finalitatea anchetei in cazul Ionut Anghel, pentru ca avem suspiciunea ca ancheta s-a desfasurat netransparent, superficial si neprofesionist.
1. pe terenul cu pricina, nu exista sange, desi IMLul spunea ca decesul a fost produs de hemoragie- pata de sange se afla in locatia apropiata terenului.
2.cainii gasiti pe teren nu prezentau agresivitate la vederea celor care au venit in ancheta.
3.singurul caine care avea urme de sange pe bot, nu inseamna ca el a fost autorul, putea doar sa-l fi mirosit.
4. nu a fost interogat patronul restaurantului care ar fi detinut niste caini de lupta care au „disparut”, la inceperea anchetei.
5.parintii si bunica, nu au fost supusi testului cu detectorul de minciuni( am sugera 2 intrebari: daca copilul inmormantat este Ionut, copilul lor- daca stiu cine l-a omorat pe Ionut).
6.trebuia sa fi fost acceptat in ancheta si un expert etolog.
7. unde sunt fotografiile copilului ucis de acei maidanezi, cu „sutele de muscaturi”…
Ne temem de acest caz, a fost MIZA pentru legea exterminarii cainilor fara stapan si ne vom rezerva dreptul de a actiona in consecinta.